Summitul de la Vilnius scrie istorie peste Prut. Procedura de parafare a acordului R. Moldova-UE a început

Procedura de parafare a Acordului de asociere și liber schimb dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova a început, joi, la Vilnius, în cadrul reuniunii țărilor din Parteneriatul Estic.

Summitul dintre Uniunea Europeană și șase foste republici sovietice s-a deschis, joi, la Vilnius, umbrit de refuzul Ucrainei de a semna un acord cu europenii, ceea ce fragilizează în ansamblu strategia lor în Est, relatează AFP.

După mai multe luni de tratative între Bruxelles și Kiev pentru a încerca rezolvarea cazului opozantei încarcerate Iulia Timoșenko, surpriza a venit din partea ucrainenilor, care au decis săptămâna trecută, sub presiunea Rusiei, să le închidă ușa în nas europenilor.

UE a afirmat că acordul este încă „pe masă”, dar șansele ca acesta să fie semnat vineri la Vilnius par infime.

Renunțarea autorităților ucrainene a declanșat furia opoziției proeuropene, care organizează la Kiev manifestații masive ce amintesc de „revoluția portocalie” din 2004.

Premierul Mikola Azarov a afirmat, miercuri, că procesul de negociere continuă, dar că președintele Viktor Ianukovici a avertizat cu o zi înainte că Ucraina așteaptă condiții mai bune pentru a-l semna.

Ianukovici va fi prezent la Vilnius pentru a se explica în fața omologilor săi europeni, care se deplasează aproape cu toții în capitala lituaniană. Cei 28 de șefi de stat și de guvern vor să afle mai multe despre intențiile reale ale președintelui ucrainean, subliniază o sursă europeană. Considerat un prorus, de la alegerea sa în 2010, Ianukovici pare să jongleze între Europa și Rusia, încercând să profite de prima fără să se îndepărteze de cea de-a doua.

Bruxelles-ul a ridicat tonul împotriva Moscovei în această săptămână, denunțând public „presiunile” ruse. „Războiul Rece s-a încheiat”, a declarat miercuri cancelarul german Angela Merkel. „O apropiere de Europa este în continuare înțeleasă în Rusia ca o îndepărtare de Rusia. Trebuie să depășim această mentalitate de «ori una, ori alta»”, a pledat ea.

Summitul Parteneriatului Estic trebuie să adopte o declarație care se referă la o avertizare „voalată” la adresa Rusiei față de orice ingerință în afacerile țărilor vecine, potrivit cotidianului polonez Gazeta Wyborcza. Textul ar trebui, de asemenea, să le reamintească țărilor din Europa de Est „să se reformeze și să se apropie de Occident”.

În paralel, UE este criticată pentru modul în care a negociat cu Ucraina. „Bruxellesul a comis o eroare de judecată”, focalizându-se pe cazul Iulia Timoșenko, în detrimentul „politicii de presiune și de șantaj” exercitate asupra Kievului de Moscova, a declarat miercuri președintele polonez Bronislaw Komorowski.

Unii îi reproșează, de asemenea, că nu a oferit Ucrainei și altor țări din cadrul Parteneriatului Estic o perspectivă clară de integrare europeană, așa cum a fost cazul țărilor din Est, în urmă cu 20 de ani, după căderea Zidului Berlinului.

UE încearcă să minimizeze lovitura primită, afirmând că un acord cu Ucraina poate fi semnat în săptămânile sau lunile următoare, chiar dacă mulți se îndoiesc de acest lucru. Un summit UE-Ucraina este prevăzut în februarie 2014.

Mai global, Europa vrea să creadă că eșecul ucrainean nu pune în discuție proiectul lansat în 2009 pentru a încerca să stabilizeze fostele republici sovietice. Ea insistă pe beneficiile pe care le-ar putea avea aceste țări, în domeniul comercial sau de liberalizare a vizelor.

Amintind milioanele de euro angajați în ultimii ani în vederea modernizării politice și economice a acestor țări, ea se declară chiar dispusă să mărească această sumă pentru a facilita adaptarea lor.

Dar la Vilnius, UE va trebui să se mulțumească cu parafarea a două Acorduri de Asociere, cu Georgia și Moldova. Semnarea definitivă nu este așteptată decât după mai multe luni, chiar un an. Vor fi semnate și câteva acorduri de anvergură mai mică, între care un acord cu Azerbaidjanul privind facilitarea vizelor.

Dar Armenia s-a îndepărtat de UE la începutul lui septembrie, când a anunțat că se va alătura uniunii vamale conduse de Rusia. În ceea ce privește relațiile cu Belarusul, ultima dictatură din Europa, ele sunt înghețate în absența totală a progreselor în privința drepturilor omului.

Acordul de Asociere, un instrument pentru R.Moldova de intensificare a relațiilor cu UE

Parteneriatul Estic, lansat în 2009 la summitul de la Praga, este o inițiativă comună a UE, a statelor sale membre și a țărilor partenere est-europene (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, R.Moldova și Ucraina). Acesta le oferă țărilor implicate în parteneriat posibilitatea de a se apropia de UE și de a-și întări legăturile politice, economice și culturale.

Sprijinul oferit de UE în cadrul acestui parteneriat este atât bilateral, cât și multilateral. O nouă generație de Acorduri de Asociere, care înlocuiesc Acordurile de Parteneriat și Cooperare încheiate cu țările partenere (excepție făcând Belarusul) la sfârșitul anilor ’90, este negociată cu unele țări pe baze individuale. În cazul Georgiei și Republicii Moldova, Acordurile de Asociere conțin și prevederi pentru stabilirea unei Zone de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare (DCFTA).

Parteneriatul promovează democrația și buna guvernare, crește siguranța energetică, promovează sectorul reformei și protecția mediului, încurajează contactele între popoare, sprijină dezvoltarea economică și socială și oferă fonduri suplimentare pentru proiecte destinate reducerii dezechilibrului socio-economic și crește stabilitatea.

Acordurile de Asociere sunt acorduri internaționale pe care Comunitatea Europeană/Uniunea Europeană le-a încheiat cu țări terțe în scopul de a stabili un cadru pentru relațiile bilaterale. Acordurile de Asociere diferă sub aspectul conținutului și finalității în funcție de țara parteneră. Aceste acorduri oferă în mod normal o liberalizare a schimburilor comerciale. În unele cazuri, ele pregătesc aderarea la Uniunea Europeană. Într-un mare număr de cazuri, Acordul de Asociere înlocuiește Acordul de Parteneriat și Cooperare, intensificând însă relațiile între parteneri.

Uniunea Europeană a încheiat Acorduri de Asociere (deși nu întotdeauna sub acest nume) cu numeroase țări. Un astfel de acord, numit Acord European de Asociere la UE, a fost semnat și de România în 1995. În prezent, acesta nu mai este în vigoare, România devenind membru UE în 2007. Acorduri de Asociere și Stabilizare au fost semnate și cu țările din Balcani, dintre care unele au devenit state candidate pentru aderarea la UE.

În ceea ce privește Acordul de Asociere cu Republica Moldova, acesta reprezintă o modalitate concretă de exploatare a dinamicii pozitive a relațiilor cu această țară, concentrându-se pe sprijinul unor reforme de bază, pe redresarea economică, guvernare, sectorul cooperării și liberalizării comerțului R.Moldova cu UE.

Negocierile în cadrul Acordului de Asociere cu R.Moldova, succesor al Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC), au fost lansate la Chișinău la 12 ianuarie 2010. În februarie 2012, au fost lansate negocierile privind DCFTA, un element central al Acordului de Asociere. Acestea au fost urmate de mai multe runde de negocieri, care s-au desfășurat, alternativ, la Bruxelles și Chișinău. Cea de-a 14-a rundă a avut loc la 14-15 martie 2013 la Bruxelles, iar negocierile s-au încheiat în iunie 2013.