Surse de APĂ descoperite pe Lună. Ce sunt și cum s-au format „mărgelele de sticlă”

Un studiu semnat de cercetători chinezi și publicat de revista Nature Geoscience arată că suprafaţa Lunii conţine apă în „mărgele de sticlă” care s-au format în urma impactului violent cu roci spaţiale.

Datele sunt colectate de sonda selenară chineză Chang’e 5.

„Nu există nicio îndoială”

„Nu există nicio îndoială că cea mai mare parte a suprafeţei Lunii conţine apă într-o formă sau alta”, se arată în studiul oamenilor de știință chinezi, publicat luni, 27 martie, de revista Nature Geoscience.

Cercetătorii au examinat în detaliu aproximativ 100 de sfere de sticlă minuscule, cu dimensiuni variind între grosimea unui fir de păr şi un milimetru, aduse pe Pământ în 2020 de misiunea Chang’e 5. Aceste formaţiuni au o vechime de până la două miliarde de ani și se pare că au fost create prin impactul meteoroizilor (meteoriţi sau asteroizi) care au topit materialul selenar.

Eşantioanele conţin până la două milionimi de gram echivalent în apă per gram de sferă. Apa descoperite își are originea în procese diferite comparativ cu cea rezultată din vulcanismul selenar sau din căderea cometelor (care conţin gheaţă).

Cum a apărut apa pe Lună

Echipa condusă de cercetători de la Academia de Ştiinţe din China crede că sferele de sticlă formate în timpul impactului unui meteoroid şi-ar fi pierdut iniţial cea mai mare parte din cantitatea de apă. Ulterior, aceste „mărgele de sticlă” au fost „bombardate” de vânturile solare, care le-au furnizat hidrogen.  Și, în combinație cu atomii de oxigen conţinuţi în aceste formaţiuni, au apărut primele molecule de apă pe Lună.

„Luna este bombardată constant cu elemente de impact – spre exemplu, micrometeoroizi şi meteoroizi mari -, care produc mărgele de sticlă”, a declarat specialistul în ştiinţe planetare Sen Hu, de la Institutul de Geologie şi Geofizică din cadrul Academiei de Ştiinţă din China.

Potrivit estimărilor bazate pe studiul eşantioanelor de pământ aduse înapoi pe Terra de misiunile americane Apollo, solul selenar este compus din 3 până la 5% sfere de sticlă.

„Apa este cel mai căutat produs pentru a permite explorarea durabilă a suprafeţelor planetare. Cunoaşterea modului în care apa este produsă și depozitată aproape de suprafaţa selenară va fi foarte utilă pentru viitorii exploratori care o vor putea extrage şi utiliza în scopuri de explorare”, a arătat Hu.

Ce au descoperit americanii

Între timp, americanii pun accent pe sursele de apă sub formă de gheaţă, a căror existenţă a fost confirmată la Polul Sud al Lunii şi care ar putea fi transformate în combustibil.

Agenţia spaţială NASA a planificat pentru anul 2024 o misiune cu un robot, VIPER, al cărui scop este de a studia concentraţia de gheaţă din acea regiune.