Liderii din Letonia, Lituania și Estonia au cerut Belarusului să organizeze alegeri „libere și corecte” în urma alegerile prezidențiale de duminica trecută despre care se crede că au fost fraudate.
Într-o declarație comună, cei trei prim-miniștri au solicitat organizarea unor noi alegeri, însă cu implicarea observatorilor internaționali.
Protestele în masă au izbucnit după ce președintele Alexandr Lukașenko și-a revendicat victoria în urma scrutinului prezidențial din 9 august. Însă rezultatele alegerilor au fost condamnate la scară largă, întrucât se crede că au fost fraudate.
Vineri, miniștrii de Externe ai Uniunii Europene au convenit să pregătească noi sancțiuni pentru oficialii din Belarus responsabili de „falsificare”. SUA a condamnat, de asemenea, alegerile susținând că nu au fost „libere și corecte”, relatează BBC.
Comisia electorală centrală susține că Alexandr Lukașenko, care se află la putere din 1994, a câștigat 80,1% din voturi, iar principala candidată a opoziției, Svetlana Tikhanovskaya, 10,12%. Însă Svetlana Tikhanovskaya susține că în secțiile de votare unde numărarea voturilor a fost corectă, a câștigat cu 60-70%.
Protestele împotriva președintelui Alexandr Lukașenko au continuat sâmbătă, mii de persoane mărșăluind în capitala Belrusului, Minsk.
Într-o declarație comună făcută sâmbătă, primii miniștri din cele trei republici baltice – Letonia, Lituania și Estonia – „și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la represiunea violentă … și represiunea politică a opoziției de către autorități”.
Liderii au declarat că alegerile prezidențiale nu sunt „libere, nici corecte” și au cerut un vot „transparent”, „cu participarea observatorilor internaționali”.
„Primii miniștri cer autorităților din Belarus să se abțină de la violența împotriva manifestanților pașnici și să elibereze toți prizonierii politici și pe cei care au fost reținuți”, se mai arată în declarația comună.
Svetlana Tikhanovskaya a fugit în Lituania după alegeri, după ce a denunțat în mod public rezultatele. Aceasta a declarat că și-a trimis copiii în Lituania pentru siguranța lor chiar înainte de vot.
Lituania și Letonia au mai anunțat anterior că sunt pregătite să medieze situația din Belarus, cu condiția ca autoritățile să înceteze violența împotriva protestatarilor și să formeze un consiliu național cu membri ai societății civile. De asemenea, au avertizat că alternativa este reprezentată de sancțiuni.
Sâmbătă, susținătorii opoziției s-au adunat pentru înmormântarea unui bărbat care a murit în timpul manifestațiilor de săptămâna trecută care au avut loc în Minsk. Mii de oameni au fluturat steaguri, au aprins lumânări și au depus flori în locul din apropierea stației de metrou unde a murit Alexander Taraikovsky. Alții au ținut poze cu protestatarii răniți, în timp ce șoferii s-au alăturat manifestației și au claxonat.
„Marșul pentru libertate” urmează să aibă loc duminică, la o săptămână după ce alegerile preizdențiale.
Toate acestea vin în contextul în care Svetalan Tikhanovskaya a lansat un apel vineri în care îi îndemna pe oameni să protesteze în mod pașnic și „să nu stea pe margine”, ci să se alăture manifestațiilor.
De asemenea, mass-media de stat a raportat că Alexandr Lukașenko a discutat sâmbătă situația din țară cu Vladimir Putin. Acesta a declarat că a trebuit să vorbească cu președintele rus deoarece protestele nu reprezintă „o amenințare doar pentru Belarus”.
Aproximativ 6.700 de oameni au fost arestați după alegeri, iar mulți au relatat despre modul în care au fost torturați de către serviciile de securitate. ONG-ul Amnesty International a transmis că relatările deținuților eliberați sugerau că tortura a fost implementa „la scară largă”.
O parte din cei reținuți au fost eliberați în ursul zilei de vineri iar majoritatea prezentau urme de violență sub forma vânătăilor și umflăturilor.
„Îi băteau cu ferocitate și arestau pe toată lumea. Am fost nevoiți să stăm în curte toată noaptea. Auzeam cum mai multe femei erau bătute. Nu înțeleg atâta cruzime”, a declarat un bărbat pentru BBc în timp ce își arăta rănile.
Ministrul de Interne din Belarus, Yuri Karayev, a declarat că își asumă responsabilitatea în ceea ce privește persoanele rănite și și-a cerut scuze față de victimele colaterale.