Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, în calitate de comandant-șef, a ridicat nivelul de alertă al armatei pentru a face față oricărei situații, a anunțat marți ministrul Apărării, Milos Vucevic.
„Bineînţeles, nimeni nu vrea niciun fel de conflicte sau războaie, şi nimeni nu intenţionează să joace astfel de jocuri. Serbia este o ţară serioasă şi ia toate măsurile pentru a putea răspunde oricărei situaţii provocatoare şi oricărei potenţiale probleme”, a spus acesta, citat de agenția de presă sârbă Tanjug.
Anterior, premierul din Kosovo, Albin Kurti, a decis să mențină decizia de a obliga etnicii sârbi să-și schimbe plăcuțele de înmatriculare, ceea ce ar putea crește tensiunile din regiune. Statele occidentale au transmis mai multe apeluri acestuia pentru a amâna aplicarea măsurii, dar Kurti a refuzat.
În acest context, ministrul sârb al Apărării a spus că președintele este comandantul-șef al forțelor armate și vrea să protejeze cetățenii țării dar și securitatea sârbilor din Kosovo.
„Când Serbia vorbeşte despre pace şi stabilitate, acest lucru nu înseamnă că suntem slabi sau laşi, şi că putem fi umiliţi”, a spus Vucevic, potrivit ziare.com.
El a spus că, în ciuda Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU şi Acordului de la Kumanovo, Pristina lucrează în mod incontestabil la înarmarea forţelor şi că intenţionează să formeze o armată.
„Ei se îndreaptă spre formarea de facto a unei armate, iar noi nu putem fi indiferenţi la acest lucru”, a adăugat Vucevic.
Conducerea din Kosovo vrea să-i oblige pe sârbii din nordul regiunii să schimbe plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor, care datează dinainte de anul 1999, cu unele locale. Însă decizia a provocat nemulțumiri puternice și chiar violentă.
SUA și UE susțin independența Kosovo, în pofida opoziției sârbe, și i-au cerut premierului Albin Kurti să amâne cu 10 luni aplicarea acestei măsuri, sârbii kosovari având termen 60 de zile, începând de la 1 septembrie, să se conformeze. Circa 10.000 de conducători auto trebuie să respecte decizia.
Kosovo și-a autoproclamat independența în 2008, în urma unui război susținut de NATO și SUA, și în cadrul căruia au murit peste 13.000 de oameni. Circa 50.000 de sârbi mai trăiesc în nordul Kosovo și resping autoritățile de la Priștina.