Ungaria a decis luni convocarea ambasadorilor din cinci țări nordice după ce aceste state au criticat o lege controversată care îi permite premierului Viktor Orban să ia decizii prin decret în perioada în care țara este afectată de pandemia de COVID-19.
Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a anunțat că a decis convocarea diplomaților întrucât Ungaria „nu are nevoie de o tutelă jalnică și ipocrită” din partea acestor țări, informează site-ul agenției de presă Reuters.
Legea, care îi permite lui Orban să nu solicite aprobarea Parlamentului în privința măsurilor de combatere a noului tip de coronavirus, a atras critici la nivel internațional, inclusiv din partea activiștilor pentru drepturile omului și din partea Comisiei Europene.
„Când țările folosesc situația produsă de COVID-19 pentru a justifica acțiuni care încalcă drepturile fundamentale, trebuie să atragem atenția asupra acestui lucru. Desigur, problema nu este doar legată de COVID-19, dar situația s-a înrăutățit, pentru că în Ungaria au fost luate unele măsuri care, printre altele, afectează și libertatea presei”, a declarat ministrul danez de Externe, Jeppe Kofod.
Oficialul danez a adăugat că Ungaria ar trebui să fie sancționată, inclusiv din punct de vedere financiar, dacă valorile fundamentale ale democrației nu sunt respectate.
Consiliul Europei a fost printre primele organizații care au atras atenția Budapestei în legătură cu acest aspect, printr-o scrisoare semnată de către secretarul general al organizației, Marija Pejcinovic Buric, pe 24 martie.
„O stare de urgență necontrolată și pe termen nedeterminat nu poate garanta că principiile de bază ale democrației vor fi respectate și că măsurile de urgență care limitează drepturile omului sunt proporționale cu amenințarea pe care se presupune că ar trebui să o combată”, a scris Buric în scrisoarea adresată autorităților de la Budapesta.
„Dacă nu ne puteți ajuta în această criză, vă rugăm ca măcar să vă abțineți din a ne bloca eforturile”, i-a scris Orban secretarului general al Consiliului Europei.
Viktor Orban are o relație tensionată cu instituțiile europene încă de când a ajuns la putere, în 2010, intrând în conflict cu acestea din cauza unor subiecte precum politica economică, imigrația, corupția sau justiția.
Premierul Ungariei a descris unele instituții europene ca fiind împotriva Ungariei, iar acest tip de discurs i-a adus câștiguri pe plan electoral, dar și izolare din partea altor lideri europeni.
Partidul Popular European a decis suspendarea partidului lui Orban, Fidesz, din cauza acestor declarații.
Recent, Budapesta a fost criticată și în cadrul unui raport al organizației Freedom House. Autorii raportului susțin că Ungaria nu mai poate fi considerată ca fiind o democrație, din cauza deciziilor recente ale Guvernului Orban.