TEST RADICAL pentru Uniunea Europeană. Proiectul care propune cel mai mare TRANSFER DE SUVERANITATE de la înființarea UE

Comisia Europeană a propus oficial crearea unei poliții europene antiimigrație, care ar urma să aibă 1.500 de membri și va putea fi detașată rapid la frontierele externe ale Uniunii Europene printr-o decizie luată la Bruxelles care va putea fi blocată doar cu o majoritate a statelor membre.

Proiectul, care va avea nevoie de aprobarea statelor membre, prevede înființarea unei noi structuri cu efective terestre și maritime pentru protejarea frontierelor externe, prin înlocuirea actualei Agenții pentru frontiere – Frontex. Forța de reacție va ar urma să aibă un buget de 322 de milioane de euro până în anul 2020.

Comisia Europeană vrea să aibă prerogativul de a mobiliza efectivele noii poliții pentru frontiere fără consimțământul statelor membre, o idee respinsă de unele țări.

„În contextul în care avem principiul libertății de circulație fără frontiere la nivel comunitar, protejarea frontierelor externe trebuie să fie o responsabilitate comună”, a explicat Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al CE, citat de Reuters.

„Noua forță de reacție ar urma să poată interveni rapid în situații de criză”, a subliniat Timmermans, precizând că efectivele comunitare vor putea fi detașate într-o zonă vulnerabilă a frontierelor în câteva zile.

Cu toate acestea, alți oficiali UE au dat asigurări că, deși proiectul prevede un sistem decizional centralizat, o decizie de mobilizare a noilor efective comunitare va putea fi blocată printr-o majoritate a statelor membre.

„Există dezbateri ample pe tema faptului că ne-am impune deciziile asupra statelor membre. Dar este vorba de o soluție pentru securitate, iar cele mai multe state vor accepta cu plăcere ajutorul nostru”, a subliniat Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar UE pentru Reglementări administrative, Relații interinstituționale, Stat de drept și Drepturi fundamentale.

„Ceea ce facem astăzi este aprofundarea integrării europene. Proiectul ne va permite să mergem înainte într-un mod mai unit și mai determinat”, a afirmat, la rândul său, Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru Migrație, Afaceri Interne și Cetățenie.

Însă planul va atrage rezistența unor state membre. „Propunerea înseamnă împingerea pe ușa din spate a unor măsuri de încălcare a suveranității. Nu vom accepta așa ceva”, a reacționat eurodeputatul grec Notis Marias.

Alți politicieni au atras atenția că respingerea acestei propuneri va însemna sfârșitul Spațiului Schengen. „Dacă frontierele externe nu sunt sigure, frontierele interne vor fi reinstaurate. Dacă avem probleme comune, trebuie să avem și soluții comune”, a apreciat eurodeputatul spaniol Esteban Gonzalez Pons.

Actuala Agenție pentru frontiere (Frontex), care coordonează polițiile statelor membre, are 400 de membri. Conform unor propuneri, nivelul personalului ar urma să ajungă la 1.000 de membri până în anul 2020. În plus, statele membre vor trebuie să contribuie la forța de reacție rapidă, care ar urma să aibă 1.500 de membri.

Proiectul reprezintă o ultimă încercare de salvare a sistemului european de liberă circulație fără pașaport (Schengen) prin crearea unei forțe europene de poliție, așa cum cer de mult timp Franța și Germania. Marea Britanie și Irlanda nu participă la întregul sistem european în materie de migrație, astfel că nu vor fi obligate să contribuie la noua structură comunitară. Liderii europeni discută de peste 15 ani despre posibilitatea înființării unei poliții la nivel comunitar, dar inițiativele au întâmpinat rezistența statelor membre, care argumentează că monitorizarea și protejarea frontierelor sunt atribuții specifice suveranității naționale. Grecia, spre exemplu, a acceptat abia recent propunerea UE de a primi echipaje pentru patrule la frontiere, pe fondul criticilor privind numărul mare de imigranți extracomunitari intrați pe teritoriul elen și ajunși în Europa Occidentală.

Unul dintre cele mai contestate elemente va fi prerogativa Comisiei Europene de a decide mobilizarea efectivelor noii Agenții pentru protecția frontierelor. Noua forță va avea acces și la frontierele externe ale unor state membre Schengen care nu fac parte din Uniunea Europeană, precum Norvegia. Chiar dacă statele membre vor fi consultate, nu vor avea posibilitatea de a bloca prin veto o decizie unilaterală a Comisiei Europene de a mobiliza efective la frontiere.