The Guardian trage un semnal de alarmă: Tendințe extremiste – clivajele puternice de pe harta politică a Europei

„În perspectiva scrutinului pentru desemnarea membrilor Parlamentului European, partidele de extremă-dreapta sunt în ascensiune și amenință să modifice echilibrul de putere” în Uniunea Europeană, observă editorialiștii Jon Henley, Angela Giuffrida și Kim Willsher, într-un articol publicat în The Guardian / The Observer sub titlul „Tendințe spre extreme: clivajele puternice de pe harta politică a Europei”.

Atunci când Matteo Salvini vizitase ultima dată orășelul italian Pesaro, pentru un eveniment organizat înaintea scrutinului regional din mai 2015, a fost atacat cu ouă și roșii. Ester Principi, care se afla aproape de scena amplasată în Piața Poporului (Piazza del Popolo), s-a trezit în mijlocul protestului. „M-au stropit și pe mine”, își amintește ea. După patru ani, s-au schimbat multe. Ester Principi s-a aflat din nou în zona frontală, în aceeași Piață, într-o dimineață de mai, așteptându-l pe cel numit acum cu simpatie de susținătorii locali drept „căpitanul”. „Înainte nu era plăcut foarte mult, dar acum mulți oameni îl iubesc. El reprezintă cetățenii și ne apără”, spune Ester Principi.

Înaintea alegerilor europene catalogate drept o luptă pentru spiritul continentului între principalele formațiuni proeuropene și partidele de extremă-dreapta, populiste și critice la adresa UE, inclusiv Liga Nordului, condusă de Matteo Salvini, influentul vicepremier și ministru de Interne al Italiei a venit în campanie în regiunea Marche, situată în centrul țării, care a fost un fief de stânga după al II-lea Război Mondial. Aici a găsit un public interesat. Prietenul lui Ester Principi este Antonio Alfieri, un fost membru al Partidului Democrat, înlăturat de la putere în iunie 2018 de Liga Nordului (extremă-dreapta) și de formațiunea antisistem Mișcarea Cinci Stele (M5S). Alfieri crede că formațiunea de centru-stânga Partidul Democrat „nu se mai gândește deloc la italieni”, „îndepărtându-se prea mult de cetățeni”.

Sute de oameni au fost prezenți la discursul lui Matteo Salvini din Pesaro. Promițând redeschiderea spitalelor, combaterea traficului de droguri și acordarea de asistență locativă și alte beneficii sociale în primul rând italienilor, iar apoi imigranților dacă Liga Nordului va câștiga alegerile locale programate în aceeași zi cu scrutinul europarlamentar, Matteo Salvini a pledat și pentru apărarea angajaților din agricultură care în opinia sa sunt afectați puternic de „reglementările europene”.

Au fost și grupuri care au opus rezistență. Aproximativ 15 protestatari au întrerupt discursul lui Savini scandând „Urâm Liga Nordului! Fascist! Mincinos!”. Însă principala problemă a contestatarilor lui Matteo Salvini este că nu mai au niciun alt partid spre care să își îndrepte susținerea, nici pe plan local, nici la nivel european. Partidul Democrat nu este considerat «adevărata stângă», iar Mișcarea Cinci Stele este prea ambivalentă. „Când fasciștii sunt în ascensiune, acest lucru se întâmplă pentru că forțele politice de stânga sunt prea slabe”, apreciază Alessandro Admiri, unul dintre protestatari.

Aravena Volli, un alt fost membru al Partidului Democrat din Italia, afirmă că nu a vrut să treacă de la o formațiune la alta, dar crede că forțele de stânga pur și simplu nu au reușit să ofere „lucruri esențiale, precum locuri de muncă”. „Nu ajută oamenii vulnerabili sau angajații de rând, ajută bancherii și clasele sociale puternice”, afirmă ea.

Matteo Salvini i-a ironizat pe protestatari și a apărat LIga Nordului de acuzațiile de rasism și fascism: „Dacă forțele de stânga recurg la fascism când nu există fascism și la rasism când nu există rasism, atunci înseamnă că sunt terminate. Noi doar luptăm pentru italienii care sunt mândri că sunt italieni”, a spus el.

„Este vorba de un mesaj auzit nu doar în Italia, ci pe întregul continent. Într-un recent sondaj electoral, Liga Nordului se află pe primul loc, cu 30,9%, față de doar 6,4% în precedentul scrutin din 2014, Mișcarea Cinci Stele este creditată cu 24,9%, iar Partidul Democrat, de centru-stânga, cu 20,5%. În Marea Britanie, un sondaj al Institutului Opinium efectuat la comanda publicației The Observer, plasează pe primul loc în intențiile de vot Partidul Brexit, condus de Nigel Farage, cu 34%, cu 23% în plus față de Partidul Conservator și cu 13% în fața Partidului Laburist”, observă editorialiștii.

În alte zone din Europa, sondajele de opinie sugerează că partidele care critică UE ar putea deveni a doua forță politică din Parlamentul European, cu până la 35% din cele 751 de locuri. Reprezentanții a trei formațiuni – Alternativă pentru Germania (AfD), Partidul Popular danez și Partidul Finlandezilor – au fost alături de Matteo Salvini la un eveniment electoral desfășurat în orașul Milano, unde s-a lansat Alianța Europeană peentru Popoare și Națiuni, o coaliție de partide care acordă prioritate națiunilor și pledează pentru limitarea imigrației din care face parte și Mișcarea Națională a lui Marine Le Pen, precum și alte trei formațiuni.

„Analiștii politici au dubii că numeroasele partide suveraniste și critice la adresa UE din Europa, care împărtășesc obiectivele transferului de putere în sarcina statelor membre și contracarării imigrației, dar au de multe ori politici economice și sociale diametral opuse și abordări total diferite față de relațiile cu Rusia, pot reuși să formeze și să mențină un grup europarlamentar coerent”, subliniază editorialiștii.

Spre deosebire de situația din Marea Britanie, cei mai mulți politicieni populiști din alte țări europene nu vor retragerea din Uniunea Europeană. În 2016, cel puțin 15 partide pledau pentru organizarea de referendumuri privind apartenența la Uniunea Europeană. În prezent, pledează mai degrabă pentru o Uniune Europeană diferită, concentrată mai mult pe securitate, pe limitarea imigrației și pe politici economice care să acorde prioritate națiunilor.

„Dar, într-un nou Parlament European fragmentat, în care atât Partidul Popular European (PPE), cât și grupul Socialiștilor și Democraților (S&D, centru-stânga) riscă să piardă un număr semnificativ de locuri cu efectul lipsei majorității parlamentare a «marii coaliții» care este dominantă de mult timp, sigur că potențialul forțelor eurosceptice de a configura viitorul Uniunii Europene este evident”, observă editorialiștii.

În noua legislatură a Parlamentului European, „coalițiile de centru-dreapta și de centru-stânga vor fi mai mici, iar majoritățile vor fi mai greu de format. Drept efect, eurodeputații populiști și eurosceptici vor putea configura agenda politică. De asemenea, este probabil ca ei să obțină funcții-cheie în Parlamentul UE, precum cele din conducerea comisiilor europarlamentare”, explică Simon Hix, profesor la Școala de Economie din Londra (London School of Economics). Prin această nouă influență, acești oameni probabil vor cere „politici mai restrictive în materie de refugiați și azil, alocarea de fonduri suplimentare pentru controlul frontierelor externe, acordarea de prerogative suplimentare guvernelor naționale în coordonarea deficitelor bugetare în zona euro și măsuri comerciale mai protecționiste”, apreciază Simon Hix.