Poziția președintelui SUA, Joe Biden, în favoarea Ucrainei este rezultatul angajamentului profund față de Alianța transatlantică, iar, în contextul retragerii candidaturii, unii lideri europeni se tem că actualul lider de la Casa Albă ar putea fi printre ultimii care asumă această abordare, notează cotidianul The New York Times.
Liderii europeni s-au bazat pe președintele Biden să îi ghideze într-una dintre cele mai întunecate perioade ale continentului din ultimele decenii. Când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, au găsit în Biden un protector, care a colaborat cu ei pentru a se ralia în sprijinul Kievului și a configura reacția la agresiunea Rusiei.
”Pentru liderii europeni care consideră Rusia un agresor ce vrea să ocupe Ucraina și care generează provocări reale asupra securității continentului – cei mai mulți cred acest lucru – Biden a fost persoana care trebuie ascultată și imitată. În contextul anunțului lui Biden că nu va mai candida pentru un nou mandat, unii lideri europeni ar putea simți o oarecare ușurare: un alt candidat democrat poate ar îmbunătăți șansele învingerii fostului președinte Donald Trump și a lui JD Vance, evitând reconfigurarea totală a arhitecturii de securitate a Europei și a rolului SUA. Dar liderii europeni sunt conștienți și de faptul că Biden era unul dintre ultimii lideri de acest fel, un politician american reprezentând ceea ce în cercurile de politică externă este numit atlantism sau transatlantism: concepția că cele două părți ale Oceanului Atlantic, SUA și Europa, trebuie să formeze o alianță profundă și largă”, notează editorialistul Matina Stevis-Gridneff, în cotidianul The New York Times.
”În Europa, este înțeleasă clar ideea că Biden a fost ultimul exponent tradițional al concepției transatlantice, un tip de politician devenit tot mai rar. Noțiunea de schimbare a generației în SUA este un lucru acceptat de europeni, dar nu știu cum va arăta viitorul”, afirmă Camille Grand, fost asistent al secretarului general NATO care conduce inițiativa pentru apărare a Institutului Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).
Donald Trump și candidatul său la postul de vicepreședinte, JD Vance, au semnalat că intenționează să reconfigureze relațiile Statelor Unite cu NATO, inclusiv contribuțiile Washingtonului. Sub conducerea lor, era securității europene sponsorizate de SUA s-ar putea apropia de final. Iar Trump a anunțat că vrea încheierea cu rapiditate a războiului din Ucraina, ceea ce ar implica pierderi teritoriale în fața unei Rusii mai puternice.
”Europa se va confrunta cu o dilemă dificilă: ar putea adopta linia lui Trump prin reducerea angajamentelor de susținere a Ucrainei în lupta cu Rusia. Sau ar putea continua fără Statele Unite, susținând unilateral Ucraina. Este foarte neclar dacă europenii au voința și resursele de a face acest lucru”, subliniază editorialistul Matina Stevis-Gridneff, notând că Administrația de la Kiev așteaptă cu anxietate rezultatele.
Retragerea lui Biden din cursa prezidențială a generat incertitudine suplimentară asupra rezultatului alegerilor și asupra rolului Washingtonului în determinarea viitorului Ucrainei.
Oleksandr Kraiev, directorul Programului Nord-American al Institutului ucrainean Prism, consideră că Statele Unite au intrat într-o ”perioadă prelungită de lupte politice” care riscă să oblige orice președinte, chiar și democrat, să se concentreze pe teme interne, în defavoarea politicii externe.
Însă liderii europeni ar putea răsufla ușurați în contextul sprijinului pe care Biden i l-a acordat Kamalei Harris.
”Într-o perioadă de preocupări în cercurile politice europene asupra perspectivelor unui nou mandat al lui Trump, vestea retragerii lui Biden sigur este percepută pozitiv, parțial pentru că relansează perspectivele unui victorii a Partidului Democrat, mai ales că echipa de politică externă a Kamalei Harris este favorabilă relațiilor transatlantice. Cu anumite excepții, liderii se așteaptă la predictibilitate din partea Washingtonului în materie de comerț și apărare”, afirmă Ian Lesser, un fost oficial american care conduce filiala din Bruxelles a Fondului German Marshall.
Foto: Profimedia
Citește și: