Forțele politice de extremă-dreapta ar putea să înregistreze câștiguri semnificative în scrutinul europarlamentar, ceea ce le va permite să obțină mai multă putere ca niciodată, dar ascensiunea lor evidențiază și fisuri, ceea ce va genera dezbateri privind limitele discursurilor, iar partidele de centru vor fi forțate să construiască alianțe pentru a avea majoritatea în Parlamentul UE, comentează cotidianul The New York Times.
Naționaliștii sunt în ascensiune și ar urma să aibă câștiguri majore în scrutinul europarlamentar de săptămâna aceasta.
”Dar perspectivele succesului ridică deja semne de întrebare în rândul formațiunilor de extremă-dreapta despre cât de mult ar însemna prea mult. Întrebarea a devenit mai presantă în contextul în care partidele radicale populare, mai ales cele din Italia și Franța, încearcă să devină mai acceptabile pentru curentul politic principal, separându-i pe cei care și-au curățat doctrinele și au dobândit acceptabilitate de cei considerați tabu. În prezent, dreapta radicală este o mișcare marcată de fisuri și de alianțe schimbătoare”, comentează cotidianul The New York Times.
Anul trecut, Marine Le Pen, politician francez de extremă-dreapta, a părut să se distanțeze de premierul de dreapta al Italiei, Giorgia Meloni, care de când a ajuns la putere a încercat să fie partener de încredere al conservatorilor europeni. ”Meloni nu este sora mea geamănă”, a semnalat Marine Le Pen, sugerând că ea se consideră din aripa mai dură.
Acum, Le Pen a propus crearea unei noi alianțe în Parlamentul European, deși nu este clar dacă Giorgia Meloni îi va facilita demersul. Marine Le Pen s-a distanțat și de formațiunea Alternativă pentru Germania (AfD).
”Condamnarea retoricii AfD a fost un cadou politic fantastic. Acum, Le Pen se poate poziționa ca nefiind de extremă-dreapta”, afirmă analistul Jacob F. Kirkegaard, din cadrul Institutului Peterson pentru Economie Internațională.
”Nu există niciun un dubiu asupra faptului că partidele naționaliste din Europa s-au ajutat unul pe altul. Fiind înrudite, au teme comune, precum protejarea tradițiilor creștine, a valorilor de familie, opoziția față de migrație și criticarea Uniunii Europene. Dar, acum, pentru forțele de extremă-dreapta, argumentația vizează acceptabilitatea. (…) Apare o problemă privind raportarea la curentul politic central din Europa și la parteneriatele care ar putea fi construite cu naționaliștii”, subliniază cotidianul The New York Times.
Partidele principale ”mișcă linia roșie”. ”Iar această linie roșie contează pentru formarea majorității în Parlamentul European”, afirmă Nicolai von Ondarza, analist politic la Institutul german pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.
Problema alianțelor este acută pentru președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, în contextul proiecțiilor care indică reducerea forțelor de stânga în favoarea celor de extremă-dreapta, a semnalat că s-ar putea alia cu partide radicale de dreapta pentru a obține o nouă majoritate în Parlamentul European.
”Dar o astfel de manevră riscă să îndepărteze forțele de centru-stânga de care ea a depins până acum și pentru care orice partid de dreapta, inclusiv cel al Giorgiei Meloni, este extrem”, constată cotidianul The New York Times.
”Este foarte important să fixăm principii pentru cei cu care vrem să colaborăm. Partidele trebuie să fie pro-Europa, pro-Ucraina, anti-Putin și în favoarea statului de drept. Partidul Mobilizarea Națională, mișcarea Alternativă pentru Germania și formațiunea poloneză Partidul Confederat sunt prieteni cu Putin și vor distrugerea Europei”, a afirmat Ursula von der Leyen, candidatul Partidului Popular European (PPE), într-o dezbatere electorală.
Însă, în același timp, Marine Le Pen, din cadrul partidului francez Mobilizarea Națională, speră că o alianță cu Giorgia Meloni va permite ca extrema-dreapta să devină a doua forță din Parlamentul European. Meloni nu a exclus nicio posibilitate de alianță.
”Migrația constituie un alt subiect care generează contradicții pentru partidele naționaliste din Europa. Se opun în general imigrației, dar interesele naționale intră în coliziune la nivel european”, subliniază publicația The New York Times.
Foto: Shutterstock
Citește și: