Revoluția sistemelor de inteligență artificială a părut să stagneze în 2024, iar softurile nu sunt pregătite să asume atribuții clare în sectoare industriale și nici să înlocuiască personalul, notează cotidianul britanic The Telegraph.
”Au trecut doi ani de când a fost lansat softul ChatGPT-3 și am învățat atât de multe lucruri. Spre exemplu, știm că Hillary Clinton a fost prima femeie devenită președinte al Statelor Unite, ceea ce ar corecta o nedreptate istorică. Softurile de inteligență artificială ne oferă rețete de spaghete folosind benzină ca ingredient. (…) Iar exemplul meu favorit este că astronauții «au întâlnit pisici pe Lună, s-au jucat cu ele și le-au îngrijit», potrivit Google. Aparent, la acest lucru s-a referit Neil Armstrong când a evocat «un mic pas» – era al unei pisici. Istoria este plină de surprize. Potrivit Google, vikingii din Europa medievală și armata germană, în al II-lea Război Mondial, aveau politici pro-diversitate, dat fiind că mulți membri erau de culoare sau amerindieni”, afirmă editorialistul Andrew Orlowski, într-un articol publicat în cotidianul The Telegraph sub titlul ”Dacă sistemele de inteligență artificială îți iau locul de muncă în 2025, în scurt timp vei fi reangajat”.
Autorul notează că softurile de inteligență artificială încearcă ”îmbunătățirea standardelor educaționale”, dar observă că sistemele automatizate, inclusiv cele de limbaj, ”generează frecvent rezultate teribile, denumite «halucinații» în limbajul tehnologic”.
Autorul evită să le atribuie responsabilitatea pentru situație companiilor specializate în inteligența artificială.
”Companiile se ocupă pur și simplu de tehnologiile curente. Când sistemele de inteligență artificială sunt folosite legal, pot fi foarte utile. Deprinderea de cunoștințe de către sistemele automatizate se dovedește a fi un instrument de valoare în analizarea volumului mare de date. Erorile sunt inevitabile în procesarea semnalelor și a imaginilor. Softurile de analizare a textelor nu au atins încă nivelul adecvat, dar pot fi optimizate”, subliniază editorialistul.
Problema actualelor tehnologii bazate pe inteligență artificială este că nu pot fi folosite ca instrumente exacte deocamdată, întrucât nu sunt suficient de revoluționare.
”Iar foarte mulți oameni nu ascultă opiniile experților. În 2024, Institutul pentru Politici Publice și Cercetare (IPPR) a respins un raport despre ceea ce cotidianul The Guardian numea drept «Apocalipsa AI», care ar fi eliminat opt milioane de locuri de muncă în Marea Britanie. Anterior, grupul financiar Goldman Sachs evocase cifra de 300 de milioane de locuri de muncă pe plan mondial. Adevărul este că ar trebui să fii nebun să lași un sistem de inteligență artificială să valideze orice activitate. Iar dacă softurile de inteligență artificială înlocuiesc oamenii în procesul de producție, probabil că aceștia vor fi reangajați imediat când directorul își va da seama ce eroare a făcut”, concluzionează editorialistul Andrew Orlowski.
Foto: Profimedia
Citește și: