The Washington Times: Este moartă democrația în ROMÂNIA? Vom afla săptămâna aceasta /Viitorul relației cu SUA riscă să fie pus sub semnul întrebării

Supraviețuirea democrației în România este dependentă de o decizie a Curții Constituționale privind validarea candidaților conservatori, comentează cotidianul The Washington Times, comparând situația cu acuzațiile referitoare la interferențele ruse în procesul electoral din Statele Unite în 2016.

”Poate că vă amintiți că, după ce Donald Trump a învins-o pe Hillary Clinton în scrutinul din 2016, a existat o investigație, care a durat aproape doi ani și a costat peste 30 de milioane de dolari, referitoare la acuzațiile privind contacte ruse cu Trump în timpul alegerilor. În final, s-a aflat că echipa de campanie a lui Trump nu a avut nicio legătură cu Rusia și că scenariul a fost lansat de echipa de campanie a lui Hillary Clinton și de Comitetul Național al Partidului Democrat. Dar impactul acuzațiilor false a fost imens. În mod normal, un nou președinte se bucură de o perioadă considerată «lună de miere» la începutul mandatului, în care își implementează o mare parte a agendei politice. Multe din planurile lui Trump din primul mandat au fost eclipsate de acuzațiile absurde privind Rusia”, notează Tim Constantine, într-un articol de opinie publicat în cotidianul The Washington Times luni, 17 martie.

”Democrația din România este pusă în balanță”

Autorul articolului amintește că forțele politice de stânga din SUA au intrat din nou într-un ”teatru al absurdului” în contextul scrutinului din 2024.

Democrații, fiind disperați în ultimele săptămâni ale campaniei electorale prezidențiale, împovărați cu un candidat care nu câștigase niciun scrutin selectiv intern, au afirmat că pe buletinul de vot era soarta democrației. În cea mai mare ironie cu care cei mai mulți americani s-au confruntat într-o generație, alegătorilor li s-a spus că votul pentru Trump era un vot împotriva democrației. Donald Trump a câștigat în mod abil alegerile din noiembrie 2024 și și-a început mandatul în ianuarie 2025.

”Într-un anumit mod, democrația a supraviețuit. Însă ar putea să nu se întâmple la fel în România. Democrația este pusă în balanța unei decizii a Curții Constituționale săptămâna aceasta, într-un mod mult mai grav. Dacă cea mai înaltă instanță judiciară le permite tuturor candidaților calificați să apară pe buletinul de vot, democrația supraviețuiește. Dar este foarte posibil ca, în schimb, instanța că opteze pentru manevre politice de culise și să interzică participarea unor candidați conservatori, blocând astfel dreptul publicului român de a alege”, avertizează editorialistul Tim Constantine.

În noiembrie, Călin Georgescu, un candidat pro-familie, cu un slogan de tipul “România pe primul loc”, a șocat sistemul politic primind cele mai multe voturi dintre 14 candidați. Instanța a validat rezultatul. Călin Georgescu și candidatul plasat pe locul secund urmau să se confrunte în turul al doilea, pe 8 decembrie. Dar, pe 6 decembrie, instanța, supusă presiunilor enorme din partea partidului de centru-stânga aflat la putere, a șocat publicul și a inversat propria decizie, votul din noiembrie fiind anulat.

”Motivul? Ingerințele ruse. Nu este nicio glumă. Acuzațiile s-au referit exact la ingerințe ruse. Noul vot este programat în mai 2025. La sfârșitul lunii februarie, Georgescu se deplasa să își depună actele necesare candidaturii, dar a fost oprit în trafic și reținut. Acum este vizat de o listă lungă de acuzații care generează semne de întrebare și i s-a interzis să participe la scrutinul din mai. În politica din România, se pare că nu ești nevinovat până nu ți se dovedește vinovăția, ți se interzice să candidezi”, subliniază autorul.

Politicienii conservatori se confruntă cu provocări dure

În contextul excluderii candidatului clasat pe primul loc în noiembrie, conservatorii se confruntă cu o provocare dură. George Simion, liderul Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR), al doilea partid ca mărime din Parlament, s-a activat.

”George Simion este tânăr, dinamic, cunoscut și plăcut de public. Este și el conservator. Unii se tem că ultima parte a descrierii ar putea influența decizia instanței. El a depus o listă cu mult mai multe semnături decât necesarul, iar candidatura a fost aprobată de Biroul Electoral Central. Acum, așteaptă decizia finală a CCR pentru a afla dacă va fi pe buletinul de vot în mai”, explică autorul, amintind că o altă candidată, Diana Șoșoacă, din partidul naționalist SOS România, a fost exclusă.

Democrația din România și relațiile cu SUA sunt puse sub semnul întrebării

”Nu este exagerat să afirmăm că decizia Curții Constituționale de săptămâna aceasta va determina dacă democrația supraviețuiește în România. Este o națiune a propriilor cetățeni sau a devenit un regim hibrid care se ascunde în spatele unei fațade constituționale? În joc ar putea fi și viitoarea relație cu SUA. Vicepreședintele J.D. Vance și consilierul Elon Musk se numără printre cei care sugerează că este îngrădită libertatea. Și mai important, speranțele cetățenilor națiunii atârnă în balanță. Este într-adevăr democrație? Vom afla răspunsul în următoarele zile”, concluzionează editorialistul.

Foto: Profimedia

Citește și:

Ion Cristoiu: Tema centrală a alegerilor va fi cine-i cu Rusia. Până acum, nu văd nicio temă