Tot mai mulți europeni speriați de fisc trec granițele comunitare cu sume mari de bani nedeclarați
Tot mai mulți europeni trec granițele în spațiul comunitar cu sume uriașe de bani nedeclarați, în încercarea de a-și proteja averile de creșterea taxelor, investigațiile fiscale și înăsprirea reglementărilor în Elveția și alte paradisuri fiscale, valoarea confiscărilor fiind în creștere continuă.
Un fost ambasador francez în Irak și Tunisa, Boris Boillon, cu studii la două universități de prestigiu și deținător al medaliei Legiunea de Onoare, a fost prins în iulie într-o gară din Paris cu 350.000 de euro în numerar, pe care dorea să îi ducă în Belgia, relatează New York Times.
Pentru vameși, Boillon este doar unul dintre „navetiștii banilor”, al căror număr este tot mai mare.
La granițele țărilor europene aflate în criză economică vameșii pun sub sechestru sume care depășesc limita legată de 10.000 de euro pe care poate să o dețină asupra sa un călător. Banii, deseori sub formă de bancnote de 500 de euro, sunt găsiți în bagaje, cutii de prăjituri, pungi de chipsuri și uneori în buzunarele copiilor.
Agenții rețin oameni de afaceri în drum spre centre financiare europene, care au bagaje puține și afișează o stare de nervozitate.
„Vedem profesioniști în domeniul asigurărilor și băncilor în fiecare zi”, a declarat Philippe Bock, secretar general al sindicatului francez al vameșilor, adăugând că 350.000 de euro nu este o sumă excepțională.
Zeci de ani, legea secretului bancar în Elveția a făcut din bănci un refugiu pentru străinii care doreau să își ascundă activele de autorități. Elveția a semnat însă în octombrie un acord privind schimbul automat de informații în domeniul fiscal cu țările din care provin deponenții, iar bancherii au avertizat clienții să declare banii, în caz contrar riscând închiderea conturilor elvețiene.
În aceste condiții, mulți dintre evazioniști nu au altă soluție decât să își mute banii prin metode vechi.
„Principalul motiv al acestei creșteri a confiscărilor este utilizarea mai intensă a numerarului, de către evazioniști, inclusiv de către rețelele infracționale”, a spus jurnalistul francez Mathieu Delahousse, autor al unei cărți pe această temă.
Banii nedeclarați pot fi puși sub sechestru 6 luni și pot fi aplicate amenzi de 25% din sume. Autoritățile pot lansa și investigații legate de originea banilor.
Agenții vamali sunt obișnuiți să prindă oameni de afaceri, dar s-au amuzat să vadă o familie de americani formată din patru persoane, între care doi copii mici, care într-o gară din apropierea graniței cu Elveția își împărțeau 600.000 de euro. Banii au fost reținuți la urcarea în tren.
În Franța, valoarea fondurilor puse sub sechestru în ultimul deceniu a crescut, chiar dacă numărul vameșilor a fost redus cu 25% din cauza economiilor bugetare. În primul trimestru din acest an, valoarea banilor reținuți a crescut de șase ori față de aceeași perioadă a anului trecut, la 103 milioane de euro. Din această sumă, 86 de milioane de euro, sub formă de titluri la purtător, au fost reținuți de la un bărbat care încerca să meargă cu mașina din Elveția în Franța.
Anul trecut, vameșii francezi au confiscat zilnic, în medie, 300.000 de euro, cu 60% mai mult decât în 2011, potrivit datelor guvernamentale.
Autoritatea vamală franceză estimează că descoperă numai 5% din banii nedeclarați care sunt trecuți peste graniță.
Măsurile de precauție devin însă mai elaborate și sumele descoperite mai mari. Astfel, în februarie, inspectorii dintr-un tren de mare viteză care circula între Zurich și Paris au oprit un călător spaniol care avea la el 1,8 milioane de euro, sub formă de bancnote de 500 de euro. Aceste bancnote sunt supranumite Bin Laden, din cauza asocierii lor cu spălarea de bani și tranzacțiile ilicite.
În Italia, câinii Labrodor și ciobănești germani au ajutat poliția financiară să controleze principalele cinci aeroporturi din țară și granița nordică, iar sumele reținute au crescut de trei ori în 2012, la 124 milioane de euro. Autoritățile italiene erau aproape să depășească această cifră, până la jumătatea acestei toamne.
Unii analiști consideră că publicitatea din jurul unor cazuri de amploare, precum cel al fostului ministru francez pentru Buget Jerome Cahuzac, al președintelui clubului german de fotbal Bayern Munich, Uli Hoeness, și al starului FC Barcelona Lionel Messi, a mărit numărul cazurilor de trecere frauduloasă a banilor peste granițe.
Unii călători bogați se plâng chiar că se simt ca niște ținte, iar un aristocrat european a spus că între prietenii săi circulă povești despre verificările făcute de poliția italiană la bordul iahturilor, în căutarea de bani nedeclarați în seifuri.