TRUMP sau HARRIS, impactul geopolitic /Relațiile Statelor Unite cu UE, colaborarea în cadrul NATO și contracararea CHINEI

Donald Trump, candidatul Partidului Republican în scrutinul prezidențial, a generat preocupări puternice în rândul aliaților europeni din cadrul NATO prin afirmațiile despre orientarea geopolitică a Statelor Unite, în timp ce vicepreședintele Kamala Harris, candidata Partidului Democrat, ar urma să continue, în linii mari, politica externă a Administrației Joe Biden, deși generează și ea o anumită doză de impredictibilitate.

Donald Trump a criticat constant ceea ce consideră a fi contribuțiile insuficiente ale statelor europene pentru apărarea colectivă în cadrul NATO, a semnalat că va opri sprijinul militar pentru Ucraina în cazul în care Kievul nu inițiază negocieri de pace cu Moscova și consideră China principalul adversar al Statelor Unite, ceea ce sugerează reorientarea strategică a Washingtonului spre zona Asia-Pacific.

”Vreau să opresc războiul din Ucraina. Voi discuta cu liderii ambelor țări, îi voi aduce la o întâlnire. Acest război nu ar fi trebuit să aibă loc. Vom reuși să negociem un acord care să oprească violențele și să deschidă drumul spre prosperitate”, a afirmat Donald Trump.

Riscul conflictelor comerciale cu UE și China

Fostul președintele al SUA s-a remarcat printr-o abordare profund protecționistă. Trump a condamnat constant practicile comerciale incorecte ale Chinei și a amenințat cu extinderea tarifelor vamale. În 2018, președintele Trump a impus taxe vamale și Uniunii Europene, pentru exporturile la oțel și aluminiu.

Bruxellesul a anunțat deja că are un plan de urgență pentru situația în care Trump ar aplica noi tarife vamale.

”Vom riposta imediat și cu forță”, a declarat recent, sub protecția anonimatului, un diplomat european de rang înalt.

”Bruxellesul a pregătit deja o listă, suntem încrezători că putem câștiga un eventual război comercial”, a atras atenția un alt oficial din cadrul UE.

Donald Trump a amenințat cu taxe vamale generalizate cuprinse între 10% și 20%, ceea ce riscă să declanșeze conflicte comerciale cu toate țările, dar și să genereze probleme pentru cetățenii americani, care vor cumpăra produse la prețuri mai mari.

Pe de altă parte, fostul președinte al SUA vrea reorientarea strategică spre zona Asia-Pacific, pentru contracararea ascensiunii Chinei. Acest lucru riscă să amplifice nemulțumirea aliaților europeni, care, în noul context geopolitic, ar putea înnoi alianțele, inclusiv cu rivali ai Statelor Unite.

Kamala Harris va continua linia Administrației Biden, dar nu va putea ignora provocările generate de China

Este de așteptat ca, în cazul victoriei, actualul vicepreședinte Kamala Harris să continue, în linii mari, politicile Administrației Joe Biden în materie de politică externă. Candidata Partidului Democrat este favorabilă continuării sprijinului pentru Ucraina în contextul războiului cu Rusia și va menține eforturile diplomatice de oprire a conflictelor Israelului cu grupurile militante Hamas și Hezbollah. Harris l-a acuzat constant pe Trump că îi tolerează pe liderii autocrați, aluzie la discuțiile acestuia cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și cu liderul Coreei de Nord, Kim Jong-Un.

Statele Unite ar urma să mențină relații apropiate cu Uniunea Europeană, dar Kamala Harris nu va putea ignora riscurile strategice generate de China. În acest context, există riscul unei schimbări a orientării Statelor Unite, care vor trebui să se concentreze asupra zonei Asia-Pacific, ceea ce ar putea afecta Europa. Însă este de așteptat ca efectele asupra Europei să fie mai reduse decât în cazul victoriei lui Trump.

La nivel economic, avansul Statelor Unite în raport cu Europa va continua oricum să se amplifice, situație favorizată și de sancțiunile impuse Rusiei, care au afectat puternic producția industrială europeană din cauza prețurilor foarte mari la energie.

Europa trebuie să se aștepte la o doză de impredictibilitate din partea SUA, dar alianța nu va fi afectată substanțial

În noul context, țările europene trebuie să se pregătească pentru o anumită doză de impredictibilitate din partea Statelor Unite, la nivel comercial și militar. În cazul în care Statele Unite semnalează reducerea angajamentelor în cadrul NATO, europenii se vor trezi aproape singuri în fața amenințării Rusiei, devenită mult mai ostilă în ultimii doi ani din cauza sprijinului agresiv oferit Ucrainei de Uniunea Europeană la îndemnurile SUA.

În același timp, nici Trump, nici Harris nu vor putea să se detașeze complet de Alianța Nord-Atlantică, întrucât și Statele Unite sunt dependente strategic de apărarea colectivă transatlantică. Prin urmare, nu sunt de așteptat modificări radicale pe termen scurt.

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a îndemnat recent Statele Unite să își amintească de faptul că Europa este un partener ”indispensabil”.

”În următoarele luni, sper că europenii își vor reaminti că America este indispensabilă pentru noi și sper că americanii își vor aminti că aliații sunt indispensabili pentru ei”, a subliniat președintele Germaniei la jumătatea lunii octombrie.

Un nou mandat al lui Trump riscă să accentueze izolaționismul SUA pe plan global și tensiunile comerciale, inclusiv, în anumite limite, cu aliații europeni. Trump a sugerat că amenințările cu reducerea angajamentelor în cadrul NATO sunt doar elemente de ”negociere” pentru a-i forța pe europeni să suplimenteze contribuțiile în materie de apărare. Este improbabil ca Trump să acționeze pentru detașarea SUA de NATO. În schimb, va încerca să rezolve conflictul din Ucraina prin negocieri cu Rusia, ceea ce va afecta unitatea politică și imaginea aliaților europeni. De asemenea, Trump va avea o linie din ce în ce mai agresivă față de China și Iran.

Kamala Harris va menține, în linii mari, politicile Administrației Biden, dar, cel mai probabil, va încerca să contracareze riscurile strategice generate de China prin colaborarea cu aliații europeni, inclusiv prin orientarea NATO și spre zona Asia-Pacific. Ca semn al adaptării direcției la noul context geopolitic și geoeconomic, Uniunea Europeană tocmai a semnat un Acord de parteneriat strategic cu Japonia.

Foto: Profimedia

Citește și:

ANALIZĂ |Financial Times: Occidentul trebuie să reia relațiile cu SUDUL GLOBAL /Ordinea postbelică se degradează, sunt necesare noi forme de multilateralism