Recunoscute de Moscova, care a ignorat avertismentele Occidentului, alegerile separatiste desfășurate duminică în regiunile Donețk și Lugansk confirmă cu siguranță pierderea acestor teritorii de către Kiev pentru mai mulți ani, după ce Rusia a anexat în martie peninsula Crimeea, unde a preluat controlul fără lupte, în urma unui referendum.
Problema preluării controlului prin forță asupra estului nu s-a mai pus de la sfârșitul lunii august, când armata ucraineană, aflată pe punctul de a înăbuși rebeliunea, a suferit eșecuri usturătoare, pe fondul unei puternice contraofensive lansate de rebeli, susținuți, potrivit Kievului și Occidentului, de trupele ruse, ceea ce Moscova dezminte.
„În cazul în care Kievul relansează operațiunea militară, Moscova va riposta prin desfășurarea unui număr necesar de trupe pentru a o opri”, consideră Oleksandr Sușko, directorul Institutului pentru cooperare euroatlantică din Kiev.
De altfel, autoritățile ucrainene susțin încă de duminică faptul că au observat o nouă desfășurare „intensă” de trupe ruse în Donbas, unde se află cele două regiuni rebele, în timp ce presa ucrainenă și occidentală, între care și AFP, au relatat despre trecerea a zeci de camioane militare fără numere de înmatriculare.
Kievul a pierdut controlul asupra regiunii Donbas pentru cel puțin cinci ani
De asemenea, eforturile politice au eșuat, mai ales că separatiștii respins oferta Kievului, care a propus un „statut special” pentru aceste regiuni pentru o perioadă de trei ani, cu o mai mare autonomie. Președintele ucrainean Petro Poroșenko a anunțat însă luni că își va revizui planul de acțiune, inclusiv oferta de „statut special” pentru regiunile separatiste din est.
„Kievul a pierdut controlul asupra Donbasului pentru cel puțin cinci ani. Puterea a înțeles cu mult timp în urmă și nu-și mai face iluzii. Dar recunoașterea publică ar fi o sinucidere politică”, subliniază politologul ucrainean Taras Berezoveț, directorul companiei Berta Communication. „Nu putem abandona Donbasul”, a admis, la rândul său, un oficial ucrainean din serviciile de securitate, sub acoperirea anonimatului.
De altfel, cifrele vorbesc de la sine: 54% dintre ucraineni cred că trebuie să continue luptele pentru recuperarea acestor teritorii și doar un sfert din persoanele chestionate s-au pronunțat pentru abandonarea lor în favoarea Rusiei, în schimbul păcii, potrivit unui sondaj de opinie realizat în octombrie de Institutul ucrainean Gorșenin.
Cu timpul, războiul din estul Ucrainei s-ar putea transforma într-un „conflict înghețat”, la fel ca în cazul regiunilor separatiste georgiene Abhazia și Osetia de Sud sau ca Transnistria, care și-a proclamat unilateral independența de Republica Moldova.
Toate aceste teritorii se confruntă cu o situație economică dificilă, nu sunt recunoscute de comunitatea internațională și sunt guvernate de proruși. În fața acestei perspective, Kievul încearcă să izoleze zona de conflict pentru a preveni extinderea ei și a limita pagubele.
Autoritățile au început deja să instaleze posturi de frontieră de-a lungul liniei frontului și amenință cu tăierea gazelor pentru toți consumatorii din regiunile rebele, unde iarna temperaturile scad uneori sub minus 20 de grade Celsius.
Prin organizarea alegerilor, rebelii „au afirmat că sunt gata să-și asume responsabilitățile”. „În consecință, să asigure necesitățile pentru Donbas”, unde majoritatea fabricilor nu mai funcționează din cauza confruntărilor, a subliniat oficialul ucrainean.
Unii analiști consideră chiar că autoritățile prooccidentale de la Kiev ar putea opri subvențiile pentru industria din est, mai ales că o parte nu este rentabilă, pentru a se debarasa de regiunile rusofone care se opun apropierii Ucrainei de Uniunea Europeană.
„Să nu mai alimentăm Donbas”, scrie, la rândul său, pe contul său de Facebook analistul politic Iuri Romanenko, unul dintre susținătorii renunțării la teritoriul rebel. „Trebuie să renunțăm la încercările de a prelua controlul asupra Donbas (…) și să ne concentrăm asupra protecției locuitorilor proucraineni”, care ar trebui evacuați și ajutați să se mute în alte regiuni, consideră Oleksandr Sușko, mai moderat.