Comisarul european pentru comerţ, Valdis Dombrovskis, a declarat că unul dintre aspectele avute în vedere se referă la un embargo asupra petrolului. Au existat discuţii despre „sancţiuni inteligente”, care ar putea include mai degrabă tarife decât un embargo complet la început.
„Aşadar, ar putea exista unele nuanţe, dar această activitate este în curs de desfăşurare”, a declarat Dombrovskis reporterilor din Washington.
Dombrovskis a spus că „din punct de vedere tehnic, aprobarea sancţiunilor poate fi foarte rapidă, se poate face în una sau două zile”.
„Problema aici este, în esenţă, că sancţiunile necesită unanimitate în rândul statelor membre, deci aceste discuţii politice sunt în curs de desfăşurare în paralel, este important să se ajungă la un acord politic unanim”, a spus el.
Într-un interviu separat, ministrul lituanian de finanţe, Gintarė Skaistė, a declarat că a discutat cu secretarul adjunct al Trezoreriei SUA, Wally Adeyemo, despre o posibilă următoare tranşă de sancţiuni.
„Ne oferim întotdeauna să includem în sancţiuni sectorul energetic, în special cel petrolier”, precum şi „sancţiuni suplimentare pentru sectorul financiar al Rusiei”, a declarat Skaistė.
Skaistė a declarat că sancţiunile trebuie să fie coordonate pentru ca acestea să aibă un impact.
„Dacă nu vom conveni asupra sancţiunilor împreună, Statele Unite cu toţi aliaţii occidentali, nu vor funcţiona”, a spus ea.
Skaistė a declarat că este prea devreme pentru a spune când va exista un acord cu privire la această următoare rundă de sancţiuni. Ea a precizat că sancţiunile au atât un obiectiv pe termen scurt, cât şi unul pe termen lung: să-l atragă pe preşedintele rus Vladimir Putin la masa negocierilor şi să slăbească economia Rusiei, astfel încât aceasta să nu-şi poată consolida armata.
Dombrovskis a declarat că este important ca sancţiunile existente să fie aplicate efectiv, menţionând că lucrează cu statele membre ale UE, precum şi cu comunitatea internaţională în general.
„Este un fapt că nu toate ţările s-au alăturat acestor sancţiuni occidentale”, a spus el.
Atât Skaistė, cât şi Dombrovskis şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la viitoarele ţinte ale lui Putin, dacă acesta nu va fi oprit în mod decisiv în Ucraina.
„Propaganda rusă, anumite autorităţi, reprezentanţi nu fac un secret din faptul că Rusia plănuieşte să meargă mai departe şi, dacă nu îi oprim în Ucraina, vor invada alte ţări vecine”, a declarat Dombrovskis, numind acest lucru nu doar un atac la adresa Ucrainei, ci şi la adresa securităţii europene în general.
Întrebat dacă Europa ar răspunde cu aceeaşi unitate în cazul în care Moldova ar fi atacată de Rusia, Dombrovskis a spus că uniunea trebuie să se concentreze pe Ucraina în acest moment, „pentru că Putin va merge atât de departe cât îl vom lăsa să meargă”.