Raporturile dintre Uniunea Europeană și Turcia sunt din ce în ce mai tensionate, urmare a manevrelor efectuate de Ankara în Marea Mediterană și Marea Neagră. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, susține că trebuie luate de urgență „decizii dificile” împotriva Turciei, dar pentru asta este nevoie de acordul tuturor statelor membre UE.
„Relaţiile noastre cu Turcia sunt la răscruce şi a venit momentul ca liderii noştri să ia decizii dificile”, a prefațat Borrell summit-ul din 24 și 25 septembrie. Într-o dezbatere în Parlamentul European, ministrul de Externe al UE a mai precizat: „Nu există încă un acord în privinţa sancţiunilor, dar a venit momentul ca acordul politic să fie transformat în decizie formală. Vrem o soluţie care să permită sancţionarea Turciei şi Belarusului în acelaşi ritm”.
Pentru a adopta sancţiuni împotriva unui stat terţ este nevoie de unanimitatea celor 27 de ţări membre ale UE. Deocamdată, miniștrii de Externe din UE au căzut de acord asupra unui set foarte vast de opţiuni, inclusiv sancţiuni economice, aplicate împotriva regimului lui Recep Tayyip Erdogan.
În aceste zile se joacă o carte foarte mare, căci nu toată lumea este de acord cu pedepsirea Turciei. Pe de altă parte, Ciprul a condiționat sancționarea Belarusului, așa cum cere UE, de aplicarea unor măsuri similare și în cazul Ankarei. Altfel, adio vot împotriva lui Lukaşenko!
Marile grupuri politice din Parlamentul European s-au pronunţat pentru sancţiuni împotriva Turciei, iar mai mulţi eurodeputaţi care au luat cuvântul au cerut un embargou asupra vânzărilor de arme către această ţară. „Această cerere depăşeşte competenţele mele şi pe cele ale UE. Este o competenţă naţională a statelor membre. Familiile dvs. politice vor trebui să se bazeze pe parlamentele dvs. naţionale”, a explicat Borrell.
Situația s-a mai detensionat în Mediterana de Est după ce Turcia şi-a retras nava de cercetare seismică Oruc Reis. Totuși, Ankara a pus ochii pe un zăcământ din Marea Neagră, nu departe de limita frontierei maritime a României.