UE sancționează șapte persoane acuzate de DESTABILIZAREA Republicii Moldova
Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat sancţiuni împotriva a şapte persoane din Republica Moldova, acuzate în special că au legături cu „eforturile Rusiei de a destabiliza” această ţară foarte fragilă economic.
Decizia survine cu două zile înainte de o importantă întâlnire, programată pentru joi, 1 iunie, în Republica Moldova. La Chișinău vor veni lideri din aproape 50 de ţări, care vor lua parte la cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene.
Summit-ul CPE reuneşte aproximativ 20 de state, pe lângă cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene.
„Moldova, una din ţările cele mai afectate” de războiul din Ucraina
„Republica Moldova este una din ţările cele mai afectate de consecinţele invaziei ilegale a Ucrainei de către Rusia: există încercări serioase, în creştere şi continue de a destabiliza ţara”, a transmis, într-un comunicat de presă, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
Activele celor şapte persoane vizate vor fi îngheţate în Uniunea Europeană, unde li se va interzice şederea.
Totodată, această decizie „trimite un semnal politic important privind sprijinul UE pentru Republica Moldova într-un context dificil. Vom continua să îi pedepsim pe cei care ne destabilizează vecinătatea directă”, a mai adăugat Borrell.
Persoanele sancţionate sunt „politicieni şi oameni de afaceri de naţionalitate moldovenească sau rusă care s-au angajat în activităţi destabilizatoare”, precizează comunicatul de presă al comisarului european pentru Politică externă.
Unii au legături cu frauda bancară care a dus la „pierderi enorme” pentru finanţele publice, alţii au legătură cu „eforturile orchestrate de Kremlin” pentru destabilizarea Republicii Moldova. În speță, se face referire la planificarea de demonstraţii violente şi delapidare financiară sau la sprijinirea serviciilor de securitate ruseşti (FSB) de către respectivele persoane.
„Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat semnificativ de la invadarea Ucrainei şi reprezintă o ameninţare directă la adresa stabilităţii şi securităţii frontierelor externe ale UE”, notează Consiliul, citat de Le Monde.