Rusia a fost acuzată că folosește o combinație de forțe militare convenționale și neoficiale, atacuri cibernetice, propagandă și alte tactici indirecte.
Luna trecută, autoritățile de la Helsinki și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu ceea ce consideră ca fiind o intensificare a propagandei Kremlinului în Finlanda.
Jori Arvonen, subsecretar finlandez de stat pentru Afaceri Europene, a declarat că discuția privind înființarea acestui centru s-a purtat cu Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia, Suedia și statele baltice, dar și cu oficiali UE și NATO.
Atacurile de tip hibrid pot fi „de natură diplomatică, tehnologică sau financiară”, a mai declarat Arvonen.
„De exemplu, în Finlanda se discută mult despre modul în care Rusia influențează informațiile”, a declarat oficialul finlandez, care a indicat rețeaua teroristă Stat Islamic drept o altă entitate care utilizează tactici hibride, folosind dezinformarea pentru a radicaliza simpatizanții.
Săptămâna trecută, Hans-Georg Maassen, șeful agenției germane de spionaj intern BfV, a declarat că autoritățile de la Berlin sunt extrem de preocupate de riscul unei potențiale implicări a Moscovei în alegerile legislative din Germania, ce sunt programate să aibă loc anul viitor.
Iar oficialii din cadrul serviciilor secrete americane au avertizat înainte de alegerile pentru președinția SUA asupra unei campanii care ar fi avut drept scop să submineze credibilitatea procesului electoral, suspectând că Moscova s-ar afla în spatele acestor acțiuni. Oficialii ruși au negat orice implicare.