Ultranaționaliștii de la Budapesta vor anularea ratificării Tratatului de la Trianon prin care am recuperat Transilvania. Totul, la mai puțin de o lună de la proiectul UDMR pentru recunoașterea autonomiei Ținutului Secuiesc – DOCUMENT

Acesta a susținut că cei care nu vor să fie trădători de țară vor susține inițiativa partidului pe care îl conduce.

De asemenea, acesta a adăugat că partidul Patria Noastră a elaborat un plan de acțiune care cuprinde șapte puncte cu ocazia centenarului tratatului, pentru a readuce în atenția lumii „cel mai infam tratat
de pace din istorie” și consecințele acestuia.

Primul punct din acest plan îl reprezintă abrogarea legii.

În plus, un argument adus pentruy susținerea ideii că legea adoptată după Primul Război Mondial este depășită este faptul că orașul Sopron este menționat ca făcând parte din Austria. Însă, după adoptarea Tratatului de la Trianon, locuitorii orașului au decis prin vot, pe 14 decembrie 1921, ca orașul să rămână parte a Ungariei.

În cadrul conferinței de presă, conducătorul partidului a dat drept exemplu Serbia care nici astăzi nu recunoaște independența statului Kosovo.

Erik Fülöp, unul dintre politicienii partidului și deputat independent al parlamentului, a spus că susținerea propunerii de abrogare este datoria politică, morală și legală a fiecărui maghiar.

Tratatul de la Trianon

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Tratatul de Pace de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920 de Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și alte nouă state – pe de o parte – și de Ungaria, pe de altă parte, aceasta fiind reprezentată de Agost Benárd și Alfréd Drasche-Lázár. Din partea României Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat și Nicolae Titulescu, fost ministru, potrivit wikipedia.org.

În cadrul Tratatului de la Trianon România s-a reîntregit, adăugându-i-se Transilvania.

Sursă FOTO: Wikipedia.org

Extrase

„Articolul 45. Ungaria renunță, în ceea ce o privește, în favoarea României, la toate drepturile și teritoriile asupra fostei monarhii Austro-Ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la art.27, partea a II-a (Frontierele Ungariei) și recunoaște prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scopul de a îndeplini prezenta încheiere, ca făcând parte din România.”

„Articolul 47. România recunoaște și confirmă, față de Ungaria, angajamentul său de a accepta inserarea, într-un tratat încheiat cu principalele puteri aliate și asociate, a dispozițiilor socotite necesare de către aceste puteri, pentru a proteja în România interesele locuitorilor care diferă de majoritatea populației prin rasă, limbă și religie, precum și pentru a proteja libertatea de tranzit și un regim echitabil pentru comerțul celorlalte națiuni.”

Tratatul de la Trianon by Gandul.info on Scribd

Recunoașterea autonomiei Ținutului Secuiesc, proiectul depus de UDMR la sfârșitul lui 2019

La sfârșitul anului 2019,Zsolt-Istvan Biro și József-György Kulcsar-Terza au depus, la Camera Deputaților, un proiect prin care Ținutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în României. Limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați în Ținutul Secuiesc.

Propunerea legislativă prevede că statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc poate fi desființat numai printr-un referendum organizat în Ținutul Secuiesc.

„Scaunele secuiești”

Potrivit documentului depus la Camera Deputaților, autonomia practicată în regiunea istorică Szekelyfold – Ținutul Secuiesc – Terra Siculorum, prin modul de organizare a scaunelor secuiești, datează din anii 1200.

„Autonomia scaunelor a funcționat sub forma de autonomie teritorială, având o administrare proprie, structură socială și administrativă specifică, drepturi speciale și statut special”, se menționează în PL-x 670.

Kulcsar și Biro afirmă că „locuitorii scaunelor secuiești, prin reprezentanții lor aleși, își afirmă dorința și revendică dreptul la autonomie teritorială, la crearea cadrului legislativ prin adoptarea Statutului de Autonomie al Ținutului Secuiesc – Szekelyfold – Terra Siculorum”.

Pe de altă parte, cei doi UDMR-iști precizează în expunerea de motive că „prin adoptarea prezentei legi nu este nicidecum vorba că Ținutul Secuiesc s-ar rupe de România”, ci că „Ținutul Secuiesc este un teritoriu al României care diferă de celelalte regiuni ale țării, nu numai din cauza componenței etnice, deoarece în decursul istoriei” acesta „și-a păstrat un statut specific”.

„Autonomia trebuie concepută ca un pas important în procesul de democratizare și descentralizare a țării în spiritul principiului subsidiarității”, afirmă semnatarii inițiativei legislative.

„Prin acest proiect de lege se urmărește realizarea solicitării exprimată prin petiția adoptată Parlamentului și Guvernului României de către autoritățile locale secuiești, concomitent: aprofundarea democrației în România și perfecționarea statului de drept, prin garantarea legală și instituțională a drepturilor secuimii prevăzute în documentele de mai sus. Una dintre importantele consecințe a abordării legii ar fi fundamentarea durabilă a stabilității relațiilor între populația majoritară română și minoritatea maghiară, în consecință stabilitatea durabilă a relațiilor româno-maghiare. Recunoașterea și acordarea autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc ar duce la o reală conciliere româno-maghiare”, se precizează totodată în expunerea de motive.

Articolul 4 al proiectului de lege precizează că teritoriul regiunii autonomie cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și „scaunul istoric” Mureș (Marosszek) care aparține județului Mureș.

Semnatarii legii propun opt astfel de scaune care cuprind 499 de localități de diferite dimensiuni, respectiv președinte al Ținutului Secuiesc și Președinți Scaunali.

Mai mult, conform proiectului, vor exista trei tribunale, unul singur având doar un „Scaun” sub tutelă, restul trei, respectiv patru „Scaune”.

Vor exista, totodată, Consiliul Scaunal care ar trebui să stabilească structura organizatorică și regulamentul de funcționare a Comisiei Scaunale, care este aprobată cu ocazia votării membrilor Comisiei.

Demn de menționat este și faptul că acest Consiliu Scaunal, în cazul votului pentru această inițiativă, va putea înființa o Poliție proprie, precum și să asigure organizarea, funcționarea, controlul și îndrumarea învățământului la nivel preșcolar, elementar, liceal, postliceal și superior.

În plus, Consiliul Scaunal „are în competență adoptarea hotărârilor privind informarea în masă pe teritoriul scaunului”.

Și Consiliul de Autoadministrare poate înființa, la rândul său, în propria sa competență, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constituție.

„Consiliul de Autoadministrare este autoritatea administrativă autonomă a Ținutului Secuiesc”, se mai menționează în proiectul de act normativ.

Art. 18 din Capitolul III reglementează Autoritățile Ținutului Secuiesc ca fiind: a) Autoritățile regiunii autonome – Consiliul de Autoadministrare, Comisia de Autoadministrare, respectiv Președintele Ținutului Secuiesc; b) Autoritățile Scaunelor – Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală și Președintele Scaunului și c) Autoritățile locale – Consiliul Comunal, Consiliul Orășenesc, Consiliul Municipal și primarul.

„Statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc se poate desființa numai prin referendum organizat în Ținutul Secuiesc”, se precizează în inițiativă.

„Reală conciliere”

Inițiativă legislativă își propune o stabilizare pe termen lung a relațiilor româno-maghiare.

„Recunoașterea și acordarea autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc ar duce la o reală conciliere româno-maghiare”, se menționează în propunere.

Asta la câteva luni de la ancheta pentru identificarea persoanelor care au acoperit cu saci negri de plastic toate cele 52 de cruci ale eroilor români, dar și monumentul din Cimitirul Internațional Valea Uzului, în cazul căruia UDMR a cerut intervenția fostului premier Dăncilă.

Sursă FOTO: parlament.hu