Un anchetator ONU dorește ca Phenianul să dea socoteală pentru răpirile din 1960-1980. Printre victime s-ar afla și români

Potrivit agenției, Marzuki Darusman, un expert independent, a prezentat o strategie, într-un raport, la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. În opinia sa, Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga este „competentă să investigheze acești făptași”.

„Strategia vizează să facă lumină asupra tuturor cazurilor de răpire și disparițiilor în spatele cărora s-ar afla agenți din Republica Democratică a Coreei”, a declarat luni Darusman, un fost procuror general al Indoneziei. „Închiderea (cazurilor) și tragerea la răspundere pentru răpiri este scopul ultim al strategiei”, subliniază el în raportul de 19 pagini care urmează să fie dezbătut de cele 47 de state membre.

O comisie ONU de anchetă a stabilit, într-un raport major publicat anul trecut, că începând din 1950 Coreea de Nord s-a angajat în „răpirea sistematică” a unor străini „la scară largă și ca politică de stat”. Darusman a luat parte la această investigație, care a catalogat aceste abuzuri, dar și altele, drept crime împotriva umanității.

În raportul prezentat luni, el afirmă că agenți nord-coreeni au răpit „sute de cetățeni sud-coreeni, japonezi și din alte țări, în perioada 1960-1980”. Începând din anii ’60, Coreea de Nord ar fi răpit, de asemenea, o serie de persoane din China, inclusiv cetățeni chinezi, sud-coreeni și un fost cetățean japonez, potrivit expertului.

Poliția japoneză investighează 881 de posibile cazuri de răpiri, în spatele cărora suspectează că s-ar afla Coreea de Nord, precizează el. „Pe lângă victimele din Japonia și Coreea (de Sud), Comisia (ONU) de Anchetă a înregistrat cazuri de răpiri și dispariții ale unor cetățeni din Liban, Malaysia, România, Singapore și Thailanda și posibil din alte” țări, a declarat el.

Ministrul nord-coreean de Externe Ri Su-yong a respins din nou, săptămâna trecută, în cadrul unei reuniuni, la Geneva, concluziile anchetei ONU de anul trecut, despre care a subliniat că sunt „motivate politic” și „bazate pe minciunile” câtorva fugari pe care i-a catalogat drept infractori.