Un documentar despre viața romilor din Lausanne rulează în cinematografele din Elveția

În acest documentar de 86 de minute, două elvețiene, Janine Waeber și Carole Pirker, au luat pulsul relațiilor dintre un oraș și romii care locuiesc acolo, veniți în principal din țări est-europene, inclusiv România. „Noi vorbim despre Lausanne, dar toate orașele din Europa au fost vizate de sosirea cerșetorilor romi. Ceea ce ne-a frapat este importanța polemicii în timp ce, de fapt, sunt 40, 60 sau poate 100 de cerșetori care au venit într-un oraș cu 140.000 de locuitori”, afirmă Carole Pirker, citată de RTS, în pagina electronică.

Mai mult sociologic decât cultural, documentarul filmat timp de doi ani și jumătate are o temă centrală politică. De la lansarea unei inițiative privind interzicerea cerșetoriei în centrul orașului, descoperim implicațiile unora dintre reglementări pentru viețile romilor.

„Filmările au durat aproape trei ani”, detaliază Carole Pirker, citată de 24heures.ch. „Ele au început odată cu strângerea de semnături pentru inițiativa municipală împotriva cerșetoriei a PLR, a continuat până la punerea în aplicare a contraproiectului și prezintă repercusiunile asupra cerșetorilor romi”, explică ea. Subiectul este arzător și terenul minat, așa cum arată dezbaterile aprinse – care nu au încetat pentru că inițiativa, cantonală de această dată, a UDC așteaptă aprobarea populației.

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

POLITICĂ Crin Antonescu, posibil candidat PSD – PNL la prezidențiale, a fost președinte INTERIMAR al României și a dispărut 10 ani din viața publică

15:56

În centrul dezbaterilor care au agitat lumea politică, dar și opinia publică, se află presupusele rețele mafiote care ar controla romii. „O anchetă a poliției din Lausanne și o alta, universitară, au susținut totuși că aceste rețele mafiote nu există la Lausanne”, afirmă Janine Waeber. Experiența noastră conduce la aceeași concluzie. Noi ne-am confruntat mai degrabă cu situații de supraviețuire, cu oameni care au vize valabile doar trei luni. „A fost o instrumentalizare politică”, susține și Carole Pirker.

„Prejudecățile, legendele urbane, sunt actori invizibili în film”, comentează Pirker. Romii sunt suspectați mereu că sunt mafioți sau că ar mima sărăcia. Ocupându-se, de exemplu, de distrugerea de către municipalitate a unui adăpost improvizat folosit de o familie, documentarul prezintă întâlnirea dintre două lumi: cea oficială, a funcționarilor, și cealaltă, a romilor.

Secvențele cele mai grăitoare sunt însă cele care îl urmăresc pe sergentul Gilbert Glassey, mediatorul poliției. „El este între ciocan și nicovală. Înțelege, dar are și ordine de respectat”, explică Waeber. „Din ce spun ei, aici este Eldorado”, susține sergentul. Un rom îl aprobă. „Credeți că dacă am fi putut trăi mai bine în România, am mai fi venit aici, pentru a trăi în astfel de condiții?”, întreabă el.

Acest documentar apare după ce televiziunile din Marea Britanie și Spania au difuzat recent mai multe reportaje pe tema imigranților. Un documentar în trei episoade difuzat în februarie de postul de televiziune Channel 4 și intitulat „The Romanians Are Coming” a generat protestele comunității de români din Marea Britanie, nemulțumită de modul de abordare părtinitor al acestuia, care s-a concentrat doar pe aspectele negative. Difuzarea documentarului a stârnit o serie de critici inclusiv din partea instituțiilor publice, precum Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ambasada României la Londra.

Tot în Marea Britanie, BBC a difuzat un reportaj care prezintă poveștile de viață ale unor imigranți români sau polonezi, ilustrând cele două fețe ale imigrației în Marea Britanie – pe de o parte tineri calificați veniți în căutarea unui loc de muncă, pe de altă parte oameni care dorm pe străzi în condiții precare.

Postul public de televiziună spaniol TVE a difuzat, la începutul lunii, un reportaj realizat în România și intitulat „Următoarea oprire: București” despre emigranții români întorși în țară.

Pe de altă parte, poliția italiană investighează incendierea unor mașini cu numere de înmatriculare românești la Roma drept un act cu caracter xenofob.