Un istoric militar german susține că Rusia ar putea ataca NATO în toamnă: Aceasta poate fi ultima noastră vară de pace în Europa

Un istoric militar german a dat avertismentul: după 80 ani, Europa ar putea trăi ultima vară de pace.  Mai mulți experți și oficiali europeni, printre care Emmanuel Macron, președintele Franței, Donald Tusk, premierul Poloniei, Boris Pistorius, fostul ministru german al Apărării, și Ursula von der Leyen, președinte al Comisiei Europeen, sunt de părere că dacă Ucraina cedează sau încheie războiul printr-un acord nefavorabil, Vladimir Putin va ataca NATO până în 2030. 

Sönke Neitzel, expert militar, istoric, profesor la Universitatea Potsdam, a declarat într-un interviu acordat publicației germane BILD că la opt decenii de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial,  europenii vor experimenta începuturile celei de-a treia conflagrații mondiale.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la 18 martie că Rusia se pregăteşte pentru o confruntare cu Europa. Ea a declarat că Europea trebuie să se reînarmeze în contextul „noii ordini mondiale”. La 20 martie, preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat că guvernul de la Vilnius se pregăteşte pentru un atac rusesc până în 2030.

POLITICĂ Ilie Bolojan va anunța un nou ministru al Educației abia în 2026, anunță surse Gândul

23:17

EXTERNE Traficul de droguri, lovit din nou în Pacificul de Est: SUA distruge două ambarcațiuni ale traficanților și suplimentează prezența militară în Caraibe

23:16

La 80 ani după „WW2”, Europa și-ar putea trăi „ultima vară de pace”

Oficialii SUA au fost mai optimiști, administrația Trump negociind un acord de pace în Ucraina. Dar emisarul lui Trump, Steve Witkoff,  a susținut recent că nu crede că „Putin vrea să cucerească toată Europa”,

Sönke Neitzel, un istoric german specializat în cel de-al Doilea Război Mondial, se teme că Rusia ar putea lansa un atac asupra unei țări NATO, iar el indică că următoarea țintă a lui Putin va fi Lituania, și s-ar putea întâmpla chiar în această toamnă, dacă „condițiile pentru un astfel de pas vor fi întrunite”.

„Vedem că Rusia a anunțat exerciții pe scară largă în Belarus. Vedem o teamă puternică în țările baltice că, în timpul acestor exerciții, trupele ruse ar putea trece granița. Și vedem că articolul 5 al tratatului NATO ar putea să nu mai funcționeze, cel puțin pentru SUA. Descurajarea slăbește. Expresia „Ultima vară de pace” nu mai este, din păcate, ceva complet nerealist; s-ar putea întâmpla”, declară istoricul.

Rusia a invadat Ucraina la scară largă pe 24 februarie 2022, la două zile după anexarea teritoriilor ucrainene, Donețk și Lugansk. De la începerea invaziei, peste 1 milion de militari și civili din ambele părți au fost răniți sau uciși.

În opinia expertului însă, Putin nu va ataca alte țări europene atât timp cât este în război în Ucraina. De asemeena, el mai spune că europenii nu pot face față amenințării ruse fără ajutorul SUA.

„Amintiți-vă de războiul din Kosovo: 75% din loviturile aeriene au fost efectuate de SUA. În Irak și Afganistan, europenii au fost, strict vorbind, doar trupe auxiliare. Iar când SUA au plecat, au plecat și europenii, chiar dacă avem 500 de milioane de cetățeni în UE. Am fost întotdeauna în umbra SUA”, a subliniat Naitzel.

Ben Hodges, general american în rezervă: Rusia va bate la ușa României, în câțiva ani

Generalul american în rezervă Ben Hodges a declarat pentru Digi24, că, dacă Ucraina cedează, Rusia va bate la ușa României, în câțiva ani, dacă nu chiar mai devreme.

„Europa va trebui să suporte consecințele dacă se va încheia un acord prost sau dacă Ucraina cade. Alte milioane de refugiați vor veni în România, Polonia și Germania. Nu va mai fi nicio speranță pentru reconstrucție, iar în câțiva ani Rusia o să vă bată la ușă, dacă nu chiar mai devreme. Este în interesul Europei să se implice serios în a ajuta Ucraina să învingă Rusia și să îi ofere Ucrainei tot ce are nevoie, de la putere economică, militară până la putere industrială. Văd că fac asta câteva țări, dar nu toate. Au atacat Ucraina care este o țară europeană, au atacat Georgia, cel mai probabil vor ataca Republica Moldova. Deja au întreprins acțiuni foarte periculoase de violare a spațiului aerian, de sabotaj și crime. Deja fac asta. Oamenii, inclusiv din România, trebuie să se trezească la realitatea amenințării”.

Un oficial ucrainean prevede un război dintre Rusia și Polonia până în 2045

Șeful adjunct al Direcţiei principale de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării, Vadim Skibiţki, a făcuit o prognoză pentru 2026-2045 privind „Noile contururi ale securităţii europene”, desfăşurată la Kiev.

„În primul scenariu, conducerea absolută pe plan mondial este deţinută de SUA. Al doilea prevede rolul în creştere al Chinei. Al treilea are la o bază o lume multipolară din care face parte şi Rusia, iar al patrulea scenariu vizează regionalizarea, aşa cum spun ei. La urma urmei, dacă războiul va continua încă 5-10 ani, Federaţia Rusă nu va putea niciodată să ajungă din urmă sau să se situeze la acelaşi nivel cu SUA şi China. Va rămâne pentru totdeauna un jucător regional la nivelul nostru est-european”.

Într-un alt scenariu, el prevede declanșarea unui război dintre Rusia și Polonia:

„Europa de Nord înţelege, ţările baltice înţeleg (acest pericol). Polonia înţelege că aceasta este o ameninţare directă”, a spus Skibiţki.

Scurt istoric: Cum au pornit cele două războaie mondiale și cum ar pornit cel de-al treilea

Primul Război Mondial a izbucnit pe 28 iulie 1914, la o lună după asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austro-Ungariei la Sarajevo, în Bosnia și Herțegovina. Acest eveniment a fost folosit drept pretext pentru ca Austro-Ungaria să declare război Serbiei, dar cauzele războiului erau mai profunde, fiind legate de tensiunile naționaliste, alianțele militare și cursa înarmărilor. Un factor major în declanșarea conflictului a fost competiția navală dintre Imperiul Britanic și Imperiul German, intensificată începând cu 1897, odată cu expansiunea flotei germane. După pregătriea războiului Austro-Ungariei împotriva Serbiei, Rusia a început mobilizarea armatei pentru a sprijini Belgradul. Drept urmare, Germania a declarat război Rusiei pe 1 august 1914 și Franței pe 3 august 1914.

Asasinarea arhiducelui austro-ungar Franz Ferdinand (28 iunie 1914)

Pe 4 august 1914, Germania a invadat Belgia, încălcând neutralitatea acesteia, fapt care a determinat Marea Britanie să declare război Germaniei. Conflictul s-a desfășurat între Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman și Bulgaria) și Antanta (Franța, Rusia, Marea Britanie, ulterior Italia și SUA). Statele Unite au intrat în război în aprilie 1917, contribuind la înfrângerea Puterilor Centrale în noiembrie 1918. Războiul a provocat aproximativ 20 de milioane de morți și a dus la schimbări geopolitice majore, inclusiv destrămarea Imperiului Austro-Ungar, Imperiului Otoman și Imperiului Rus în urma Revoluției Bolșevice.

Unii istorici consideră că Al Doilea Război Mondial a avut rădăcini mai vechi, cum ar fi invazia japoneză a Manciuriei din 1931, Al Doilea Război Italo-Etiopian din 1935,  războiul sino-japonez început în 1937, anexarea Austriei  din 1938 și a Cehoslovaciei în 1939. La 1 septembrie 1939,  Germania nazistă a invadat Polonia, încălcând tratatele internaționale. Această agresiune a fost posibilă datorită Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat pe 23 august 1939, prin care Germania și Uniunea Sovietică și-au împărțit sferele de influență în Europa de Est. În urma invaziei, Marea Britanie și Franța au declarat război Germaniei pe 3 septembrie 1939. În anii următori, Germania nazistă a ocupat Franța, Țările de Jos, Belgia, Norvegia și alte teritorii europene. În paralel, Uniunea Sovietică a anexat țările baltice și Basarabia, în urma înțelegerii cu Germania.

Invadarea Poloniei de către Germania nazistă (1 septembrie 1939)

În 1941, conflictul a devenit cu adevărat mondial. Pe 22 iunie 1941, Germania a lansat Operațiunea Barbarossa, invadând URSS. Pe 7 decembrie 1941, Japonia a atacat Pearl Harbor, determinând Statele Unite să intre în război împotriva Axei. Războiul s-a încheiat în 1945, după ce Aliații au învins forțele Axei. Germania a capitulat pe 8 mai 1945, iar Japonia a cedat pe 2 septembrie 1945, după bombardamentele nucleare de la Hiroshima și Nagasaki. Conflagrația a provocat între 60 și 80 de milioane de morți, devenind cel mai devastator conflict din istorie.

Pe durata Războiului Rece, au existat mai multe momente de criză care ar fi dus la un război dintre NATO și URSS.

Fotografie cu transportatoarele de rachete sovietice amplasate în Cuba de pe urma căreia administrația Kennedy a reacționat vehement împotriva URSS, rezultând „Criza Rachetelor Cubaneze” din octombrie 1962

• Criza Berlinului (1948–1949) – URSS a impus o blocadă asupra Berlinului de Vest, iar SUA și aliații au răspuns printr-un pod aerian; conflictul ar fi putut escalada, dar Stalin a cedat;
• Războiul din Coreea (1950–1953) – SUA s-au confruntat indirect cu URSS și China, prin susținerea Coreei de Sud împotriva Coreei de Nord;
• Criza rachetelor din Cuba (1962) –Administrația Kennedy a descoperit rachete nucleare sovietice în Cuba, declanșând o criză care aproape a dus la un război nuclear dintre SUA și URSS, dar a fost rezolvată pe cale diplomatică, printr-un compromis  cu Nikita Hrușciov;
• Incidentul Able Archer (1983) – NATO a efectuat un exercițiu militar simulat, iar URSS a interpretat greșit manevrele ca un atac real prin sistemul de alertă, pregătindu-se de ripostă nucleară, dar sovieticii au sesizat la timp că era o alarmă falsă.

Sursa Foto: Profimedia

Citește și:  Emmanuel Macron: Franța și Marea Britanie trimit experți militari în UCRAINA pentru pregătirea unei misiuni de garantare a păcii