Un război nuclear între Rusia și NATO va duce la cea de-A Șasea Extincție a Terrei! Doar șapte specii de animale supraviețuiesc radiațiilor, iar ecosistemul se reface în zeci de milioane de ani

Un conflict nuclear care să implice Rusia și NATO nu înseamnă cel de-Al Treilea Război Mondial, ci mai mult de atât. Va aduce cea de-A Șasea Extincție a Terrei din istorie, spun specialiștii Institutului Global pentru Risc Catastrofic, care atrag atenția că nu este de glumit cu așa ceva.

Doar șapte specii de animale pot supraviețuii radiațiilor emise de o bombă atomică, iar ecosistemului îi va lua zeci de milioane de ani să se refacă!

Miliarde de morți într-un război nuclear

Până la 3 miliarde de oameni din marile oraşe vor muri din cauza exploziilor ca urmare a unui război cu rachete balistice intercontinentale cu încărcătură nucleară. Un astfel de război va perturba atât de mult clima globală încât 5 miliarde de oameni ar putea muri de foame din cauza iernii nucleare, spun experţii!

Îi mai arde cuiva să ia în derâdere subiectul și pericolul amenințărilor nucleare?!

Deşi efectele exacte ale războiului nuclear rămân incerte, statisticile subliniază pericolele sale şi oferă perspective vitale despre cum să ne pregătim pentru alte dezastre globale, ne învață cercetătorii.

Directorul executiv al Institutului Global pentru Risc Catastrofic, Seth Baum, afirmă că omenirea este azi „în una dintre primele trei perioade cele mai îngrijorătoare” privind ameninţarea unui război nuclear. Precedentele două situații au fost criza rachetelor cubaneze din 1962 și alarma falsă din 1983, când Uniunea Sovietică a confundat un exerciţiu militar NATO cu un atac real asupra sa.

Exploziile masive afectează toată clima de pe Terra

Revista Science scrie că exploziile masive pot arunca suficient praf, cenuşă şi funingine în aer pentru a afecta clima globală.

Pe 15 iulie 1815, la o lună după Bătălia de la Waterloo, Muntele Tambora din Indonezia a declanşat cea mai mare erupţie vulcanică cunoscută din istorie. În lunile următoare, cenuşa vulcanică s-a răspândit în întreaga lume, blocând lumină solară suficient pentru a produce „anul fără vară”, o perioadă de frig care s-a manifestat şi în 1816, ducând la pierderi masive de recolte şi foamete pe toată planeta.

Incendiile aprinse de sute sau mii de bombe nucleare ar elibera milioane de tone de funingine, blocând lumina soarelui şi inducând efecte distructive asupra mediului global.

O analiză anterioară, condusă de Jägermeyr în 2020, a arătat că chiar şi un mic război nuclear regional între India şi Pakistan ar duce la compromiterea recoltelor la nivel global. Plus până la 2 miliarde de morți!

Mulți spun că 2022 ar putea aduce sfârşitul lumii, dar sfârșitul lumii despre care vorbim noi, oamenii, a mai venit de cinci ori în istoria de 4,5 miliarde de ani a Pământului; de la extincţia din Ordovician-Silurian, de acum 440 de milioane de ani, până la extincţia din Cretacic-Terţiar, care a ucis dinozaurii (în urmă cu 65 de milioane de ani), Pământul a experimentat cinci valuri de extincţie în masă. Mai mult de 75% din speciile care au trăit pe această planetă au dispărut!

Iarna nucleară va ucide până la 5 miliarde de oameni

Într-un studiu publicat recent de revista Nature Food, cercetătorii Lili Xia şi Alan Robock, de la Universitatea Rutgers, au modelat impactul climatic al unui război nuclear şi apoi au încercat să cuantifice efectele asupra producţiei alimentare globale.

Rezultatele au fost sumbre: un război nuclear la scară largă între SUA şi Rusia, cu numărul lor actual de focoase (12.000), ar putea duce la injectarea în atmosferă a până la 150 de milioane de tone de funingine din cauza incendiilor masive aprinse de explozii. Toată acea funingine s-ar răspândi rapid pe tot globul şi ar bloca lumina soarelui, devenind echivalentul unei umbrele peste planetă şi ducând la o răcire globală drastică.

În frig şi întuneric, recoltele se ofilesc şi mor, iar oamenii…

Ca o proiecție, producţia globală de calorii va scădea cu până la 90%, iar asta înseamnă că până la 5 miliarde de oameni vor muri de foame pe durata iernii nucleare.

„Posibilitatea dispariţiei Homo sapiens nu poate fi exclusă”, a concluzionat un alt studiu, publicat de Live Science. Iar EarthSky scrie că un război nuclear ar devasta toate oceanele, unele efecte putând dura și mii de ani! „Nu contează cine bombardează pe cine. Poate fi India şi Pakistan sau NATO şi Rusia. Odată ce fumul este eliberat în atmosfera superioară, se răspândeşte la nivel global şi afectează toată lumea”, spune Cheryl Harrison, de la Universitatea de Stat Louisiana, din Baton Rouge.

Doar șapte specii de animale vor supraviețui

Întreg ecosistemul va muri în cazul unei conflagrații nucleare de asemenea proporții.

Doar şapte specii de animale ar supravieţui unui război nuclear şi majoritatea sunt nevertebrate, punctează Nature World News.

• Tardigrada –  animale nevertebrate de dimensiuni foarte mici, 1,5 – 0,1 mm lungime.
• Gândacul – gândacii rezistă de mai bine de 300 de milioane de ani şi sunt consideraţi a fi una dintre cele mai vechi insecte din lume. Ei au cutreierat planeta cu mult înaintea oamenilor, iar gândacii vor fi probabil aici mult timp după cea de-a şasea extincţie, conform revistei Smithsonian.
• Scorpionul– Scorpionii sunt unul dintre cele mai robuste animale de pe planetă şi pot rezista la niveluri ridicate de radiaţii ultraviolete (UV) de la soare.
• Musca de fructe – Muştele de fructe sunt, de asemenea, în mod evident capabile să supravieţuiască căldurii de la o explozie nucleară. Într-un studiu realizat de cercetătorii de la Institutul de Fizică şi Tehnologie din Moscova , citat de Science Daily, s-a constatat că chiar şi dozele slabe de radiaţii gamma pot prelungi viaţa muştelor de fructe.
• Viespea parazitoidă – Viespile braconide  sunt cunoscute pentru că îşi depun ouăle pe omizi şi viermi, precum şi pe plante. Ele sunt, de asemenea, cunoscute pentru că au rezistat de aproape 20 de ori nivelul de radiaţie al bombei de la Hiroshima în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
• Mummichogul – sunt mici alevini marini care pot supravieţui la o cantitate mare de radiaţii în apă.Potrivit NASA , doi peşti mummichog au fost trimişi în spaţiu pe Skylab ca parte a unui experiment în anii 1970. Micul peşte a fost ales drept candidat pentru capacităţile sale unice de adaptare. Peştii au fost văzuţi încă înotând într-un model circular în vidul cosmic.
• Deinococcus radiodurans- este o specie de bacterie poliextremofilă şi este unul dintre organismele cele mai rezistente la radiaţii de pe Terra

Ecosistemele au nevoie de până la 10 milioane de ani pentru a se recupera după o extincţie în masă şi pentru a deveni funcţionale.