„Evoluția neurologică a lui Putin a fost întreruptă în copilărie”, scrie Brenda Connors, expert la Naval War College din Newport. Analiza mișcărilor sale dezvăluie că „președintele rus are o anormalitate neurologică”, afirmă ea, prezentând „ipoteza că la începutul vieții, poate chiar în uter, Putin a suferit un accident emisferic”. O notă de subsol afirmă că „accidentul emisferic” ar fi putut fi un atac cerebral și subliniază că mama lui, care avea o sănătate precară, l-a născut la vârsta de 41 de ani.
Ca urmare,”principala sa formă de compensare (a bolii) este controlul extrem”, care „se reflectă în stilul său de a lua decizii și în modul de guvernare”.
Cercetătorii nu își pot dovedi însă teoria, afirmă raportul, pentru că nu pot efectua o scanare a creierului președintelui rus. Ei se bazează doar pe analiza tiparului mișcărilor, care înseamnă studierea mișcărilor unui individ pentru a obține indicii despre cum ia deciziile persoana respectivă sau despre cum reacționează la evenimente.
Raportul citează însă activitatea desfășurată de specialiștii în autism în sprijinul afirmațiilor sale. Astfel, raportul din 2008 în citează pe doctorul Stephen Porges, care în prezent este profesor de psihiatrie la Universitatea North Carolina. „Putin manifestă o formă de autism”, afirmă el. Cu toate acestea, Porges a declarat miercuri că nu a văzut niciodată raportul finit și că nu ar merge atât de departe încât să afirme că președintele rus suferă de sindromul Asperger.
În schimb, susține Porges, analizele sale au fost ceea ce aveau nevoie oficialii americani pentru a găsi metode prin care să trateze cu Putin, al cărui comportament și expresie facială dezvăluie o persoană defensivă într-un cadru social larg. Deși aceste trăsături sunt observate în cadrul sindromului Asperger, ele au fost remarcate și la persoane care au dificultăți în a rămâne calme în mediul social și au un prag redus de reactivitate.
În 2011, Connors a terminat un alt studiu pentru Net Assessment despre interacțiunile dintre Putin și Medvedev. În acest studiu ea a conchis că Medvedev este un „om de acțiune”, care este „înclinat să evalueze situațiile rapid și să facă acest lucru în termeni de alb și negru”. Putin, pe de altă parte, „are predilecții foarte diferite” și „se întoarce metodic asupra aspectelor problemei cu care se confruntă, continuând să revizuiască datele pentru a-și verifica analiza și a-și confirma prioritățile”, afirmă raportul.