Ungaria s-a opus prin veto unui ajutor în valoare de 18 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru Ucraina. Pusă într-o asemenea situație, UE anunță că va căuta o soluție, cu sprijinul restului statelor din blocul comunitar, pentru a canaliza asistenţa financiară către Kiev.
Banii ar fi urmat să ajungă în Ucraina la începutul anului 2023.
„Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie 2023”, a declarat ministrul finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE.
Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru ţara central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept.
În vederea acestei reuniuni, negocierea acestor propuneri a fost gândită ca un „pachet” comun care includea şi directiva de introducere a impozitării pe profit a multinaţionalelor cu minimum 15% în UE, blocată şi ea unilateral de către Ungaria, cu perspectiva de a decide asupra tuturor punctelor de pe agendă.
Totuşi, după un dejun de lucru, miniştrii au decis să scoată de pe agendă propunerea de a îngheţa 7,5 miliarde de euro în fonduri de coeziune pentru Ungaria şi directiva privind impozitul pe profit pentru multinaţionale, însă au menţinut punctele referitoare la planul de recuperare, care i-ar da Ungariei dreptul să primească 5,8 miliarde de euro, şi la ajutorul pentru Ucraina.
Pentru a depăşi acest obstacol – opoziția maghiară -, miniştrii au însărcinat echipele tehnice şi Comisia Europeană „să examineze care sunt soluţiile care nu ar necesita o modificare a cadrului financiar multianual, deoarece acesta este elementul care blochează adoptarea pachetului”, a explicat ministrul ceh Zbynek Stanjura. „Aceasta înseamnă că vom căuta o soluţie susţinută de cele 26 de state membre (n.r. – fără Ungaria)”.
O alternativă care ar face posibilă eludarea dreptului de veto ar fi utilizarea garanţiilor naţionale, oferite direct de fiecare stat membru, pentru a canaliza astfel ajutorul către Kiev, care are nevoie de între 3 şi 5 de miliarde lunar doar pentru nevoi urgente.