Uniunea Europeană a aprobat un plan de acțiune pentru Turcia, în speranța că va diminua afluxul de migranți
Aproape 600.000 de migranți au ajuns de la începutul anului și până în prezent pe teritoriul UE, mulți dintre ei pe mare, din Turcia în Grecia, după care au pornit către nord.
Turcia a prezentat un număr de solicitări, în schimbul unui eventual ajutor în oprirea acestui aflux.
Președintele UE Donald Tusk și-a exprimat vineri, într-o conferință de presă la Bruxelles, „oprimismul temperat” față de acord.
Potrivit unor informații de presă, un afgan a fost împușcat mortal, joi seara, în timp ce încerca să pătrundă pe teritoriul Bulgariei, din Turcia. El făcea parte dintr-un „grup mare” de migranți care încerca să pătrundă pe teritoriul bulgar, potrivit AFP, care citează Ministerul bulgar de Interne.
Șefii de stat și de guverne UE au convenit, în cadrul reuniunii de la Bruxelles, două lucruri, și anume o devansare a liberalizării regimului vizelor pentru cetățenii turci care vor să viziteze țările din zona Schengen fără frontiere și să fie deschise noi capitole în cadrul negocierilor de aderare a Turciei la UE.
Turcia a cerut, de asemenea, un ajutor în valoare de trei miliarde de euro, o solicitare pe care statele UE o analizează, a anunțat cancelarul german Angela Merkel.
Președintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a declarat că negocieri cu privire la suma de bani ce va fi oferită Turciei urmează să continue, cu oficiali turci, în zilele următoare.
Merkel urmează să efectueze o vizită în Turcia în weekend.
„Mai sunt multe de făcut”, a declarat Merkel. „Dar nu se poate spune că nu am realizat nimic”, a adăugat ea.
Surse europene au declarat că o serie de state memebre s-au dovedit prudente față de încheierea în grabă a unui acord cu Turcia.
Printre aceste țări s-au aflat Grecia, Ciprul și Franța, potrivit acestor surse.
Cei mai mulți lideri UE știu că, dacă există vreo perspectivă a unui control asupra crizei migrării, o cooperare mai apropiată cu Turcia este esențailă, comentează BBC.
În opinia BBC, summitul de la Bruxelles a ajuns doar la un acord de principiu, iar totul depinde de cât de bine urmează să fie implementat.
Președintele summitului, Donald Tusk, a spus că este foarte clar că totul depinde de faptul dacă afluxul de migranții către Europa este oprit cu adevărat. Capacitatea Turciei de a face acest lucru va fi cunoscută abia peste câteva săptămâni, potrivit BBC.
Merkel a îndemnat joi toate statele UE să se pregătească să trimită personal în domeniul securității la frontierele externe ale Uniunii.
Ea a apreciat că ar fi incorect să li se ceară statelor UE cele mai afectate de valul inițial de migrare să securizeze și frontierele.
„Este destul de evident că numai câteva țări primesc în prezent majoritatea refugiaților, iar dacă acestor țări li se cere acum să securizeze, pe deasupra, frontierele externe, nu cred că ar fi vorba despre ceea ce am putea numi o distribuire corectă a efortului”, a subliniat ea.
Cancelarul german a catalogat actuala situație ca „foarte dezordonată”.
Pe de altă parte, premierul ungar Viktor Orban a anunțat că Budapesta urmează să decidă vineri dacă-și închide frontiera cu Croația.
De asemenea, Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini a îndemnat statele membre UE să abordeze cauzele migrației, oferind mai mulți bani pentru refugiații sirieni din Iordania, Liban și Turcia și pentru dezvoltare în Africa.
Tot joi, cinci membri ai unei familii libaneze s-au înecat, după ce barca cu care veneau din Turcia în Grecia s-a răsturnat, au anunțat rude ale acestora. Alte patru persoane au fost date dispărute.
Turcia găzduiește deja aproximativ două milioane de migranți, dintre care majoritatea fug din calea războiului din Siria vecină.
Ankara a îndemnat, de asemenea, la crearea unei „zone de siguranță” internaționale pentru refugiați, în partea de nord a Siriei, însă Tusk a subliniat că implicarea Rusiei în Siria face această idee și mai greu de aplicat.
Tot la Bruxelles, premierul britanic David Cameron a promis că va prezenta, în noiembrie, principalele patru solicitări ale Marii Britanii cu privire la operarea unor schimbări în UE. Londra cere aceste schimbări în contextul în care urmează să organizeze un referendum asupra apartenenței sale la Uniune în 2017.
Tusk a salutat promisiunea lui Cameron și a anunțat că „negocieri reale” pot începe abia după prezentarea celor patru solicitări, în noiembrie.