UE va evalua îndeaproape aderarea tuturor statelor la statul de drept în timp ce blocul comunitar se pregătește să dezlănțuie „râul banilor” din pachetul său de buget și recuperare de 1,8 trilioane de euro, dar nu va face acest lucru în mod „activist” , a declarat vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru Valori şi Transparenţă, Věra Jourová.
„Când sunt distribuiți mai mulți bani, ar trebui să aduceți și mai multe garanții, astfel încât oamenii să aibă încredere că vor fi protejati”, a spus Jourová într-un interviu pentru Financial Times publicat marți. Fără aceasta, „dorința contribuabililor de a participa la bugetul european va scădea”.
Liderii UE au încheiat săptămâna trecută un acord pentru a pune capăt vetoului Ungariei și Poloniei asupra planurilor de a bloca plățile UE conditionate de respectarea statului de drept. În cadrul acordului, mecanismul statului de drept nu va fi utilizat până când Ungaria și Polonia nu vor avea șansa de a-și contesta legalitatea în instanța superioară a UE.
Şi Comisia Europeană va fi vizată de o „supraveghere incredibil de severă” din partea statelor membre UE, Parlamentului European şi cetăţenilor asupra modului în care utilizează noile atribuţii în materie de stat de drept, notează Věra Jourová, subliniind că noile prerogative nu vor fi folosite într-o manieră „activistă”, ci în mod „precis şi transparent”.
„Va fi un test de rezistenţă şi pentru noi, dar sunt sigură că putem face acest lucru”, a subliniat vicepreşedintele CE pentru Valori şi Transparenţă.
„Există exigenţe majore în materie de responsabilitate din partea instituţiilor UE. Iar una dintre prinicipalele exigenţe în materie de responsabilitate este: «vă dăm bani, dar trebuie să daţi asigurări că fondurile nu vor fi folosite pentru lucruri greşite, că nu vor ajunge la cine nu trebuie, la sisteme greşite, mă refer la sisteme politice»”, a atras atenţia Věra Jourová.
Conform soluţiei de compromis, mecanismul privind condiţionarea accesului la fonduri UE de respectarea normelor statului de drept se va aplica doar bugetului multianual şi Fondului de relansare economică. Astfel, vor fi exceptate viitoarele plăţi efectuate în virtutea sistemului actual. În plus, mecanismul va intra în vigoare abia după ce Curtea de Justiţie a UE se va pronunţa asupra legalităţii sistemului, dacă vor exista contestaţii. Comisia Europeană va formula propunerile oficiale de sancţionare a unui stat care nu respectă normele statului de drept. Decizia de sancţionare va fi luată de Consiliul UE prin majoritate calificată: voturile a 15 state UE, reprezentând 65% din populaţia UE (o procedură numită şi regula „dublei majorităţi”).