VIDEO | Bogdan Aurescu, la CNN, despre bombardamentele din Ucraina: Într-adevăr, pare pregătirea sau construirea unui pretext pentru un atac, pentru o invazie. Este inacceptabil

Ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, consideră inacceptabilă evoluția din estul Ucrainei, unde, de joi și chiar vineri, au fost raportate focuri de artilerie grea în Ucraina. Declarațiile au fost făcute de șeful diplomației românie într-un interviu acordat postulu global de televiziune CNN, în emisiunea jurnalistei Becky Andreson.

Invutat în emisiunea „Connect the World with Becky Anderson”, din 17 februarie, Bogdan Aurescu a comentat cu privire la ultimele evoluți din Ucraina și despra planurile și discuțiile la nivelul NATO privind consolidarea prezenței în Europa de Est, pentru a întări Flancul Estic al Alianței.

Potrivit jurnalistei CNN, aceste este unul dintre motivele poziției militare agresive din acest moment a Președintelui Vladimir Putin. „România s-ar afla în mijlocul oricărui conflict, dat fiind că are 650 de kilometri de graniță cu Ucraina și ar fi una dintre principalele baze ale operațiunilor NATO pentru apărarea Ucrainei de o agresiune din partea Rusiei. SUA au 2.000 de militari în România, iar NATO are de două ori pe atât, existând temeri că un război în Ucraina vecină ar putea contamina și această țară. Președintele rus vede aceste mișcări de trupe drept o provocare, aspect pe care ministrul afacerilor externe al României îl neagă, arătând că, prin comparație, prezența militară aliată pe Flancul Estic este de câteva ori mai redusă decât efectivul trupelor comasate de Rusia, și deci nu se pune problema unei încercări de escaladare a tensiunilor”, a comentat jurnalista postului CNN, în interviul diseminat de MAE.

SPORT Dinamo încheie anul 2024 pe locul 2 în Superliga! Remiză albă în derby-ul de pe Arena Națională

06:27

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

Interviul a fost acordat în contextul tensionat de joi, când Ucraina a spus că rebelii sprijiniți de ruși au început bombardamentele, joi, în zona de est a țării, într-un sat din regiunea separatistă Luhansk, unde a fost lovită chiar și o grădiniță. Forțele separatiste întorc acuzațiile, iar toată situația de la graniță ridică un semnal de alarmă în contextul în care statele occidentale au avertizat în ceea ce privește o posibilă invazie a Rusiei, după cum a relatat Reuters.

Separatiştii pro-ruşi au acuzat forţele guvernamentale ucrainene că au tras cu artilerie şi mortiere vineri dimineaţă, scrie France24.com.

Boogdan Aurescu: „Situația de securitate din acest moment este foarte îngrijorătoare”

Becky Anderson: Înainte de a discuta despre ce se întâmplă în țara dumneavoastră, vă mulțumim că sunteți alături de noi. Aș vrea să îmi spuneți care este reacția dumneavoastră la ceea ce tocmai am auzit din partea Secretarului de Stat Antony Blinken, care a vorbit de la tribuna sălii Consiliului de Securitate al ONU. A spus, și citez: „Vreau să fiu cât se poate de clar: nu sunt aici azi pentru a declanșa un război, ci pentru a preveni un război”. Apoi a prezentat ceea ce SUA consideră că are Rusia în plan drept posibil pretext pentru o invazie. Împărtășiți îngrijorarea Președintelui american, care a spus că un atac asupra Ucrainei ar putea avea loc în următoarele zile?

Bogdan Aurescu: Vă mulțumesc mult pentru invitație. Am urmărit cu mare atenție intervenția colegului și prietenului meu Tony Blinken la Consiliul de Securitate și pot spune că susțin în totalitate prezentarea și evaluarea pe care le-a făcut în cadrul Consiliului de Securitate. În opinia mea, situația de securitate din acest moment este foarte îngrijorătoare. Într-adevăr, în ciuda declarațiilor făcute de partea rusă în sensul că ar fi deschiși la dialog și că și-ar fi retras trupe de la granița estică a Ucrainei, acest lucru nu s-a confirmat și în teren. Totodată, am văzut că Duma de Stat de la Moscova i-a înaintat Președintelui Rusiei propunerea de a recunoaște provinciile separatiste din Ucraina drept entități independente. Dacă așa ceva se întâmplă, va fi o încălcare flagrantă a dreptului internațional, întrucât nicio situație ilegală din punct de vedere al dreptului internațional nu trebuie recunoscută. Am remarcat apoi că Președintele Putin a folosit termenul „genocid” în timpul conferinței de presă pe care a susținut-o cu câteva zile în urmă alături de cancelarul german. În același timp, am văzut astăzi bombardamentele din estul Ucrainei. Într-adevăr, pare pregătirea sau construirea unui pretext pentru un atac, pentru o invazie. Iar aceasta este, desigur, inacceptabil. Apoi, tot astăzi, ministrul Lavrov a transmis răspunsul părții ruse la propunerile transmise de către SUA la 26 ianuarie. România a fost implicată în pregătirea acelui document al SUA. Dar, în același timp, ceea ce ar fi trebuit să reprezinte un gest de deschidere spre dialog a fost însoțit de declararea adjunctului șefului misiunii diplomatice americane la Moscova ca persona non grata. Prin urmare, imaginea de ansamblu este destul de îngrijorătoare.

Becky Anderson: Haideți să discutăm despre anunțul șefului NATO, potrivit căruia un grup de luptă condus de Franța ar putea fi trimis în România. Ne puteți da mai multe detalii cu privire la dimensiunea și misiunea unui astfel de grup de luptă în țara dumneavoastră și despre când ar fi de așteptat să sosească acei militari?

Bogdan Aurescu: Cred că procesul de creare a acestui grup de luptă, care a început ieri la Reuniunea Miniștrilor Apărării de la Bruxelles, este extrem de important. Așa cum a anunțat Secretarul General Stoltenberg, ieri, miniștrii apărării au decis să dezvolte opțiunile de consolidare a posturii de descurajare și apărare a NATO, inclusiv prin crearea unor noi grupuri de luptă, iar unul dintre acestea ar putea fi înființat în România. Ne-am oferit deja să fim națiune gazdă, am salutat anunțul Președintelui Macron că Franța ar urma să fie națiune-cadru pentru acest grup de luptă, iar acest întreg proces ar urma să se deruleze în săptămânile următoare și sperăm să avem un astfel de grup de luptă în România. Deci, în momentul de față, nu vă pot oferi detalii exacte despre dimensiunea și compoziția acestui grup de luptă, dar am salutat anunțul Franței de a trimite trupe în România, ca parte a acestui grup de luptă.

Becky Anderson: Aș vrea să știu care ar fi dimensiunea acestui grup de lucru care v-ar răspunde îngrijorărilor? Pentru că, bineînțeles, acest grup de lucru ar fi complementar celor 1.000 de soldați americani deja ajunși în România, precum și în continuarea ofertelor de sprijin deja anunțate de UK, SUA și de alți Aliați, cu nave, avioane, pentru a întări securitatea pe Flancul Estic al NATO. Jens Stoltenberg vorbește despre România ca despre un aliat puternic și angajat. Ca aliat NATO, cât de mare este amenințarea Rusiei pentru România în acest moment?

Bogdan Aurescu: Am salutat foarte puternic anunțul Președintelui Biden și, apoi, trimiterea fizică a batalionului Stryker din Germania în România. Secretarul General Stoltenberg a vizitat România săptămâna trecută, vineri, pentru a-i întâmpina personal pe primii soldați americani ajunși pe teritoriu românesc. Aceasta este o evoluție foarte pozitivă în ce privește condolidarea posturii de descurajare și apărare a Flancului Estic. Și sperăm că acest grup de luptă care va fi creat în România va avea aceeași compoziție și dimensiune ca grupurile de luptă care deja au fost create și sunt operaționale în Nordul Flancului Estic – în Polonia și statele baltice. Și vom saluta prezența oricăror altor Aliați, care vor să se alăture trupelor franceze, posibil și trupelor americane, care s-ar putea să fie și ele asociate la acest grup de luptă, în această structură NATO în România.

Becky Anderson: Permiteți-mi să vă întreb un lucru, domnule, pentru că Rusia a trimis recent ultimatumuri către statele NATO de a-și retrage forțele din Europa de Est. Sunteți suficient de încrezător că Alianța este unită, că NATO va sprijini România în fața acestor ultimatumuri din partea Rusiei?

Bogdan Aurescu: Absolut. Aceste propuneri și cereri din partea Rusiei au fost deja respinse de Aliați inclusiv în discuțiile avute în cadrul Consiliului NATO-Rusia din 12 ianuarie. Pentru că orice fel de veto din partea unui terț cu privire la ceva ce este conectat puternic cu esența misiunii NATO,  și anume apărarea colectivă, este inacceptabil. Acest lucru ar afecta însuși Articolul 5, care este piatra de temelie a Alianței. Nu putem permite să avem două tipuri de aliați, unii de categoria întâi și alții de categoria a doua, adică aliați de pe Flancul Estic fără niciun fel de trupe sau echipamente de la alți aliați pe teritoriile lor. Acest lucru este inacceptabil și a fost deja respins, iar NATO este foarte puternică și solidă în acest moment.

Becky Anderson: Sunt mult experți care afirmă că ceea ce s-a întâmplat până acum a fost parțial o încercare a Rusiei, a Președintelui Putin însuși, de a provoca o ruptură între aliații europeni și în cadrul NATO ca întreg, incluzând Statele Unite. Într-un interviu pentru Financial Times de astăzi, ministrul francez de externe, omologul dumneavoastră din Franța, a făcut un apel la o restructurare a securității europene, spunând că actuala arhitectură este “aproape perimată” și că permite Rusiei să devină o amenințare permanentă. Mă întreb doar, este aceasta noua normalitate în Europa? O stare de tensiune permanentă în legătură cu care șeful NATO este, cu siguranță, îngrijorat. Împărtășiți această îngrijorare?

Bogdan Aurescu: Împărtășesc această îngrijorare și, de aceea, NATO ia măsuri pentru a-și consolida postura și pentru a consolida securitatea tuturor aliaților. Și faptul că discutăm despre consolidarea Flancului Estic într-o manieră unitară, că putem să luăm decizii în această privință, așa cum s-a văzut în timpul ministerialei apărarii din aceste zile, cred că aceste evoluții spun multe despre cât de unită este Alianța. Iar faptul că în interiorul Uniunii Europene încercăm să dezvoltăm și o dimensiune de securitate ar trebui văzut, așa cum s-a și agreat, în complementaritate cu ceea ce face NATO. Nimeni nu poate înlocui NATO în materie de asigurare a apărării colective și securității în Europa și în întregul spațiu euroatlantic. Europa poate face mai mult în sprijinul NATO, dar nu poate înlocui NATO ca Alianță.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele