VIDEO | Cât de pregătită este România în cazul unui embargou european privind importurile de petrol și gaze din Rusia. Declarația președintelui Klaus Iohannis

România va fi pregătită și va face față unei eventuale interziceri a importurilor de petrol și gaze din Rusia, a declarat președintele României, Klaus Iohannis, miercuri, după ce șefa Comisiei Europene, Ursula von der Layen, a propus această abordare în plenul Parlamentului European.

Klaus Iohannis a fost întrebat, în conferința de presă comună cu președintele Germaniei, cum vor fi afectate cele două state și care ar fi soluțiile pe care le propun, în contextul în care, tot miercuri, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus o interdicție a importului de petrol din Rusia, făcând acesta parte dintr-un nou pachet de sancțiuni, pe fondul dependenței blocului comunitar de petrolul din Rusia.

„Propunerea făcută de Comisie este una pe care o sprijinim. Această propunere prevede un așa numit „phased out”, adică o renunțare graduală în următoarele 6 luni la importul de petrol rusesc. Tematica nu este nouă. Despre renunțarea la importurile de petrol și gaz rusesc se discută de multă vreme și noi ne-am pregătit pentru această discuție. Guvernul lucrează la soluții sustenabile care pot fi puse în practică într-un termen rezonabil de scurt. Avem variante și aceste variante, evident, că sunt în discuție și chiar unele sunt în concretizare. România va fi pregătită și va face față dacă în final se hotărăște această abordare”, a spus șeful statului în cadrul conferinței de presă comune cu președintele Germaniei, de miercuri, de la Palatul Cotroceni.

MARIUS TUCĂ SHOW Valentin Stan: Doctrina de securitate americană a tras după ea doctrina de securitate a NATO

10:30

POLITICĂ Nicușor Dan, mesaj în ziua de Crăciun: „Să ne recăpătăm forța unei națiuni conștientă de identitatea sa și hotărâtă”

10:17

Conducerea Comisiei Europene a propus miercuri cele mai dure sancțiuni de până acum împotriva Rusiei, inclusiv un embargo petrolier gradual asupra Rusiei, în contextul în care Kievul a spus că Moscova intensifică ofensiva sa în estul Ucrainei, în a 70-a zi a războiului, iar aliatul apropiat Belarus a anunțat exerciții miliare de amploare. S-a propus Legislativului comunitar și sancţionarea a încă trei bănci rusești, printre care și cea mai importantă bancă comercială.

Măsurile Comisiei includ eliminarea treptată a livrărilor de ţiţei rusesc în decurs de şase luni şi a produselor rafinate până la sfârşitul anului 2022

Planul, dacă va fi aprobat de guvernele UE, ar marca un punct de cotitură pentru cel mai mare bloc comercial din lume, care rămâne dependent de energia rusă şi trebuie să găsească surse alternative de aprovizionare, potrivit Reuters.

„(Președintele Vladimir) Putin trebuie să plătească un preș, un preț ridicat, pentru agresiunea sa brutală”, a declarat Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European din Strasbourg, sub aplauzele legiuitorilor.

Uniunea Europeană vrea să taie la zero dependența de gazele

Uniunea Europeană își propune să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusese cu două treimi până la sfârșitul acestui an și la zero până la sfârșitul lui 2027, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-un interviu apărut marți în publicația italiană Il Messaggero, relatează Reuters.

Rata de dependenţă a Uniunii Europene de importurile de gaze naturale a scăzut uşor în 2021, până la 83%, de la 84% în 2020, însă România este ţara membră cu cea mai redusă dependenţă de importurile de gaze naturale (24%), însă aceasta a fost în creșteste, arată datele publicate recent de Eurostat, citate de Agerpres. Alte state cu o dependenţă redusă de importurile de gaze naturale sunt: Danemarca (26%) şi Ţările de Jos (33%).

La polul opus, ţările membre cu cea mai mare dependenţă de importurile de gaze naturale sunt: Malta (104%), Suedia (102%) şi Spania (101%).

Potrivit sursei citate, comparativ cu situaţia din 2020, cele mai mari creşteri ale dependenţei de importurile de gaze naturale au fost înregistrate în Malta (de la 96% în 2020 până la 104% în 2021, o creştere de opt puncte procentuale), Irlanda (de la 64% până la 71%, creştere de şapte puncte procentuale) şi România (de la 17% în 2020 până la 24% în 2021, o creştere de şapte puncte procentuale).

Cele mai mari scăderi de la un an la altul au fost înregistrate în Letonia (de la 121% până la 61%, adică o scădere de 59 de puncte procentuale), Austria (de la 73% până la 51%, scădere de 22 de puncte procentuale) şi Slovacia (de la 88% la 69%, scădere de 20 de puncte procentuale).

Potrivit sursei citate, pe termen scurt UE rămâne dependent de Rusia pentru 26% din necesarul său de petrol şi 40% din necesarul de gaze naturale, în condiţiile în care anul trecut UE a importat 155 miliarde metri cubi de gaze naturale din Rusia.

Conform celor mai recente date oficiale privind resursele de energie ale României, publicate de Institutul Național de Statistică, în primele două luni ale anului, din totalul de 1.674,9 mii tone echivalent petrol (tep) de gaze naturale utilizabile, 1.1174,2 mii tep au fost produse în țară, iar 500,4 mii tep au fost importate.