VINE HILLARY. Clinton și-a anunțat o nouă candidatură la alegerile prezidențiale din SUA

Este oficial: Hillary Rodham Clinton, fostă primă doamnă, senatoare și Secretar de Stat al SUA, și-a anunțat candidatura la nominalizarea democrată pentru alegerile prezidențiale americane din 2016. Va fi cea de-a doua și, spun experții, ultima șansă a lui Clinton (67 de ani) de a se întoarce în Casa Albă, de această dată dată în fotoliul ocupat de soțul ei, Bill, sau de fostul său șef, Barack Obama. Dacă va fi aleasă, va avea 69 de ani în momentul învestiturii și va deveni al doilea cel mai în vârstă președinte american din istorie, după Ronald Reagan, care avea aproape 70 de ani când a depus jurământul.

Primul care a confirmat oficial candidatura a fost managerul campaniei Clinton, John Podesta, prin intermediul unui e-mail transmis susținătorilor lui Hillary Clinton.

Imediat după, a fost publicat pe Internet un clip care anunță candidatura. Clipul a fost filmat în toată țara, inclusiv în state-cheie precum New Hampshire, construit special pentru viralizare pe rețelele de socializare și prezintă o diversitate foarte mare de personaje care să reflecte electoratul american. Echipa lui Clinton susține că niciunul nu este actor, ci că este vorba despre oameni cu povești adevărate. Tineri care își caută primul loc de muncă, părinți care așteaptă primul copil, mame care se reîntorc la muncă după ce și-au crescut copiii, cuplu de pensionari, de gay, albi, afro-americani, hispanici, asiatici. Ce au în comun toți acești oameni: fiecare se pregătește de un pas înainte în viață. Clinton apare abia în a doua parte a clipului și le spune americanilor că și ea se pregătește să facă același lucru și are nevoie de sprijinul lor. De altfel, și platforma sa online subliniază că această campanie îi are în centrul ei pe oameni, nu pe candidata Clinton – o încercare din partea fostei prime doamne de a trece peste imaginea unui superstar politic egocentric rupt de realitatea vieții americane.

EXTERNE Conferința anuală de presă a lui Putin / Sistemul Patriot din România, criticat liderul rus. „Doar în câteva secunde începe separarea focoaselor”

12:40

ACTUALITATE Registrul Auto Român, AVERTISMENT pentru șoferi referitor la „fake-news” despre anvelopele „all seasons”:

12:38

Anterior anunțului oficial, într-un memo pentru echipa Clinton obținut de Politico, unul dintre liderii campaniei, Robby Mook, sugera și el o încercare din partea fostului Secretar de Stat de a nu repeta „drama” din 2008, când Hillary Clinton a făcut numeroase greșeli neforțate, mai mult din impulsivitate și orgoliu, ceea ce, în definitiv, a dus și la pierderea alegerilor primare democrate, în condițiile în care, când a intrat în cursă, nimeni nu se îndoia că va câștiga învestitura democrată: „Nu ne temem niciodată să pierdem, suntem mereu mult mai competitivi și luptăm pentru fiecare vot pe care putem să-l câștigăm. Știm că această campanie va fi câștigată pe teren, în state”.

Sursele Associated Press au declarat că această campanie va fi axată pe economie, clasa de mijloc și locuri de muncă.

Marți, Clinton este așteptată în Iowa, statul cheie care i-a lăsat un gust amar în 2008, când a pierdut surprinzător în fața lui Barack Obama, un eșec peste care campania sa nu a reușit să treacă.

Barack Obama: „Ar fi o președintă excelentă”

Întrebat, într-o conferință de presă, în Panama, locul întâlnirii istorice pe care a avut-o cu Raul Castro, despre candidatura lui Hillary Clinton, Barack Obama a replicat că „ar fi o președintă excelentă”: „A fost o candidată formidabilă în 2008, a fost o susținătoare nemaipomenită a primei mele alegeri, a fost un secretar de Stat excepțional și este prietena mea”, a spus liderul american, atent să nu îi fure startul fostului său Secretar de Stat și rival pentru Casa Albă.

FOTO: SOE THAN WIN/AFP/MEDIAFAX

Jocul de-a „nu m-am hotărât”

Anunțul este mai degrabă simbolic, candidatura lui Hillary fiind, pentru a prelua formularea The Guardian, „cel mai prost păstrat secret” din lumea politică. Singurele semne de întrebare care au existat în ultimii ani au venit chiar din partea lui Clinton, care nu voia să piardă entuziasmul pe care îl generează un anunț de candidatură în „sezon preelectoral” confirmându-și intenția de a reintra în cursă cu prea mult timp înainte de alegeri.

De altfel, notează BBC, întrebarea din ultimii ani nu a fost DACĂ, ci CÂND își va anunța Hillary Clinton candidatura.

În momentul în care a decis să plece din Administrația Obama după primul ei mandat de Secretar de Stat (2009-2013), a spus că este prea obosită pentru a se gândi la așa ceva. Când unica sa fiică, Chelsea, a devenit mamă, Clinton a spus că își dorește să se bucure de experiența de bunică.

CAMPANIA DIN 2008/FOTO: ETHAN MILLER/AFP/MEDIAFAX

Dincolo de asta, nu a fost însă nevoie de flerul unui expert în politică americană pentru a vedea semnele: cea mai recentă carte a sa, „Hard Choices”/„Alegeri dificile”, lansată în iunie 2014, a fost o mișcare politică evidentă, prin care a încercat să își explice mandatul de șefă a diplomației SUA, un mandat care nu a fost deloc lipsit de controverse. A urmat un lung turneu de promovare a cărții, un adevărat desant politic, în care, încă o dată, Clinton a încercat să minimizeze impactul unor scandaluri care ar putea să îi afecteze viitorul politic. Nici prezența sa la evenimente din statele-cheie precum Iowa, state care devin un loc de pelerinaj pentru orice candidat la alegerile SUA, nu a rămas neobservată. Recent, presa a relatat despre închirierea de către Clinton a unui spațiu de birouri – posibil sediu de campanie – în Brooklin, New York-ul fiind statul pe care l-a reprezentat în Senat. Mai mult, echipa sa a angajat deja personal în Iowa.

Cine sunt contracandidații lui Clinton de până acum

Niciun alt democrat nu și-a anunțat candidatura pentru prezidențialele din 2016, tocmai pentru că era așteptat anunțul lui Clinton, considerată favorită detașată pentru obținerea nominalizării.

De cealaltă parte a spectrului politic, există deja doi candidați oficiali din partea Republicanilor, respectiv senatorii Ted Cruz și Rand Paul. Alte două nume așteptate să intre în cursă, care s-ar putea dovedi a fi cei mai puternici candidați ai acestui partid, sunt cel al senatorului Marco Rubio – care ar urma să își anunțe candidatura luni – și al lui Jeb Bush, fratele lui George W Bush, fiu al lui George H. W.  Bush.

JEB BUSH/FOTO: CAROLYN KASTER/AFP/MEDIAFAX

Numele posibile pentru democrați ar fi Martin O’Malley, fost guvernator al statului Maryland, Jim Webb, fost senator din Virginia. Nu au fost excluse încă nici numele lui Elizabeth Warren, senatoare din Massachusetts, și, desigur, al vicepreședintelui Joe Biden.

Cum funcționează sistemul electoral american

Pentru a înțelege jocul electoral american, trebuie privit și sistemul electoral în sine, pe baza căruia sunt construite toate strategiile de campanie. Alegerile prezidențiale americane, cel mai urmărit eveniment electoral din lume, au loc o dată la patru ani și sunt precedate de o lungă campanie pentru alegerile primare. Pentru că președintele în exercițiu este la al doilea mandat – maximul -, ambele partide au alegeri primare, la finalul căreia își desemnează candidatul pentru alegerile prezidențiale din 2016.

Miza alegerilor primare este strângerea a minimum 1.144 de delegați, jumătate plus unu din total. Există două sisteme: alegeri directe sau de tip caucus, acestea din urmă fiind întâlniri în care membrii de partid votează un candidat.

Cea mai importantă zi a primarelor este Super Tuesday sau Super Marți, în luna martie, zi în care au fost puse în joc zece state și peste 400 de delegați.

După convențiile ambelor partide, deci când sunt oficializate candidaturile, începe campania prezidențială propriu-zisă, care se va încheia odată cu votul din 8 noiembrie.

Cu toate acestea, votul începe cu mult înaintea acestei zile, grație sistemului de votare prin corespondență și de early voting (votare timpurie).

Alegerile prezidențiale din SUA, explicate. Studiu de caz: alegerile din 2012

De departe cea mai importantă trăsătură a sistemului electoral american este că alegerile prezidențiale nu sunt câștigate prin vot popular, așa cum se întâmplă, de exemplu, în România. 

La alegerile prezidențiale din 8 noiembrie, unul dintre candidați trebuie să strângă 270 de electori pentru a câștiga, echivalentul delegaților de la alegerile primare. Fiecărui stat îi corespunde un anumit număr de electori, motiv pentru care candidații își construiesc toată campania nu pentru a câștiga cele mai multe voturi la nivel național, ci pentru a câștiga statele – nu orice state, ci statele cheie. Pe scurt, rezultatul alegerilor depinde de câteva state în care candidații chiar se luptă pentru voturi. În toate celelalte, oamenii sunt deciși deja dacă votează cu politicianul democrat sau cu cel republican.

Lista statelor cheie poate diferi ușor de la an la an. În 2012, de exemplu, „aproximativ 12 state au fost considerate state-cheie (…): Florida, Ohio, Virginia, Wisconsin, Carolina de Nord, Colorado și Iowa”, explica atunci pentru gândul John Head, jurnalist american.

Din acest motiv, un american poate deveni președinte chiar dacă, la nivel național, nu a primit majoritatea voturilor din partea populației, dar are cei 270 de electori, cum a fost și cazul lui George W. Bush, în 2000.

Pentru comentarii, mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis