Visul american a durat o zi. După speranțele că Bruxelles-ul scapă România de vizele pentru SUA, Comisia Europeană ne face un duș rece: „Nu avem în vedere asta!”

Românii care speră să nu mai aibă nevoie de viză pentru a merge în Statele Unite au trecut, în decurs de 24 de ore, de la extaz la agonie și, în fine, la o speranță precaută.

Portalul de știri europene EurActiv anunța miercuri, citând surse diplomatice, că executivul UE (Comisia) a recurs la măsura excepțională de a impune un ultimatum de șase luni Statelor Unite ale Americii în dosarul vizelor pentru România și alte patru țări membre. La conferința de presă zilnică de joi, însă, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a negat acest scenariu, evitând să spună dacă prima condiție pentru acest pas a fost întrunită, respectiv dacă vreunul dintre aceste state a sesizat Comisia pe acest subiect. Câteva ore mai târziu, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a precizat, într-un răspuns pentru Mediafax, că a trimis o asemenea notificare Comisiei. Aceasta nu înseamnă, totuși, că instituția condusă de Jose Manuel Barroso a impus Statelor Unite ultimatumul de care vorbea EurActiv.

Miza acestei discuții este, însă, minoră în comparație cu adevărata șansă a României pentru a scăpa de vize pentru SUA, respectiv reforma programului Visa Waiver astfel încât să ne încadrăm și noi, prin ajustarea ratei de refuz (problema României) la rata de depășire a perioadei de ședere în SUA (un avantaj al României). Legea care ar face posibilă aceste schimbări legislative, însă, este îngropată de anul trecut la pagina 739 a marii reforme în domeniul imigrației pe care președintele american încearcă fără succes să o treacă de Congres.

La nivel european, există, în acest moment, un nou regulament (1289/2013, elaborat pe baza unui raport al Parlamentului European din 2012), care prevede o „reacție comună” a țărilor membre în dosarul vizelor, în special în situația în care țările extra-comunitare aplică un tratament diferit cetățenilor UE. Printr-un mecanism de reciprocitate, statelor membre li se cere să dea dovadă, astfel, de solidaritate cu cele care sunt vizate de acest tratament diferențiat. Într-un scenariu ipotetic, dacă SUA ori Canada refuză să ridice vizele pentru România, celelalte țări membre vor da dovadă de solidaritate și vor impune, ca o ultimă măsură, vize pentru SUA și Canada. Nu există nicăieri în UE disponibilitate pentru asemenea tensiuni cu partenerul american.

Varianta 1, a „surselor diplomatice”

Presa de la Bruxelles scria, miercuri, că executivul UE a transmis Statelor Unite să ridice vizele pentru Polonia, România, Bulgaria, Cipru și Croația, statele membre ale Uniunii ai căror cetățeni încă nu pot călători liber în SUA. „Dacă problema nu va fi rezolvată în termen de șase luni, UE ar putea introduce vize pentru diplomații americani, a avertizat Comisia”, scria EurActiv. Informația a luat prin surprindere membri ai delegației române din Parlamentul European. CE nu s-a arătat până acum dispusă să fie agresivă în relația cu SUA în chestiunea vizelor, de teamă ca partenerii americani să nu se simtă jigniți de presiunile europenilor.

În acest context, informațiile „pe surse” venite din presa europeană indicau la București o schimbare semnificativă de atitudine și o mână de ajutor dată românilor în problema vizelor pentru State.

Varianta 2, a Comisiei Europene

Întrebată de gândul despre acuratețea informațiilor referitoare la vizele pentru SUA, Comisia Europeană a clarificat că nu a făcut și nu are în plan să facă un asemenea demers pe lângă Washington. „UE acordă o importanță deosebită principiilor reciprocității și solidarității și consideră binevenită intrarea în vigoare a noului mecanism. Totuși, Comisia nu are în vedere vreo inițiativă de a reintroduce obligativitatea vizelor pentru orice stat terț, în baza acestui nou mecanism”, ne-a spus Tove Ernst, ofițer de presă al comisarului european pentru Afaceri Interne Cecilia Malmstrom.

La rândul lui, purtătorul de cuvânt Michele Cercone a negat, în cadrul briefingului zilnic al CE, informațiile din presă: „Comisia Europeană acordă o foarte mare importanță principiului reciprocității și solidarității. Am lucrat în acest sens și vom continua să o facem. Asta înseamnă și că trebuie să fim în contact cu partenerii noștri externi și să încercăm să abordăm chestiunea pe cât de eficient putem”, a spus Cercone, punctând că executivul UE nu are de gând, deocamdată, să le ceară americanilor ridicarea vizelor pentru cetățenii vreunui stat membru – o reafirmare, pe scurt, a poziției cunoscute pe care Comisia a avut-o mereu pe acest subiect.

Cercone a refuzat să precizeze dacă, în baza noului regulament european, statele membre care încă mai au nevoie de vize pentru SUA, Canada și Australia s-au folosit de pârghiile pe care le au la dispoziție și au sesizat CE pe această problemă.

De la Washington, unde s-a întâlnit cu oficiali americani, senatorul PSD Mircea Geoană s-a declarat și el sigur că discuția CE-SUA chiar a avut loc și a catalogat dezmințirea purtătorului de cuvânt drept o „inerție mai degrabă de natură birocratică”. „Fără îndoială că da”, a răspuns Geoană, întrebat dacă, dincolo de zvonurile din presă, chiar crede că au existat presiuni ale UE pe lângă SUA în dosarul vizelor.

În mesajele contradictorii pe acest subiect – deși Comisia a avut un singură poziție -, social-democratul a spus, la Gândul LIVE, că citește o preferință a CE „de a avea o negociere, și nu o chestiune de forță”. „Acest tip de sancțiune este un instrument de ultim resort. Nimeni nu dorește o escaladare pe relația cu America”, a mai spus Geoană.

„Eu nu aș vedea în demersul Comisiei Europene, care a cerut Statelor Unite ale Americii un răspuns în următoarele șase luni de zile în legătură cu renunțarea la obligativitatea vizelor pentru cetățenii din România și din alte patru țări membre ale UE, care doresc să călătorească în SUA, un ultimatum. Între parteneri nu se practică astfel de abordări. Este mai degrabă o formă ceva mai radicală de a se exprima nemulțumirea Comisiei Europene față de un subiect abordat de atâtea ori până acum între cele două părți, și pe care partea americană tot evită să-l rezolve de o manieră satisfăcătoare”, a comentat pentru gândul europarlamentarul social-democrat Corina Crețu, membră în delegația PE pentru relația cu SUA.

„Cred că partea americană va da un răspuns satisfăcător acestei probleme, într-o negociere unde este loc de concesii reciproce. Sper ca și negocierile bilaterale să meargă în direcția ridicării vizelor pentru cetățenii români, având în vedere Parteneriatul Strategic ce ne leagă și excelenta noastră colaborare”, a adăugat Crețu, fără a avea încă o confirmare din altă sursă decât presa dacă CE chiar a somat SUA pe tema vizelor.

Varianta 3, a Ministerului de Externe din România

Răspunsul a venit în scurt timp de la MAE român, care a precizat, la solicitarea Mediafax, că a notificat CE cu privire la statele – inclusiv SUA – care nu respectă regimul de reciprocitate a vizelor. „Conform obligațiilor impuse prin prevederile recentului Regulament European 1289/2013, România a notificat deja instituțiile europene cu privire la acele state care nu respectă regimul de reciprocitate în materie de scutire de vize față de cetățenii români care călătoresc pe teritoriul unor state terțe aflate pe lista pozitivă a UE (Anexa II a Regulamentului 539/2001). SUA este unul dintre statele care constituie obiectul notificării”, a informat MAE.

Anexa la care a făcut referire Ministerul condus de Titus Corlățean, numită și „anexa pozitivă” se referă la statele non-UE care sunt scutite de viză. De cealaltă parte, cetățenii statelor terțe din Anexa I, „anexa negativă” au nevoie de viză când trec granițele externe ale unui stat membru, potrivit Regulamentului 539/2001.

Ce spune noul regulament european

Potrivit prevederilor nou intrate în vigoare, dacă o țară inclusă în Anexa II „introduce, reintroduce sau menține vizele pentru cetățenii unuia sau ai multor state membre”, pot fi parcurși următorii pași: în 30 de zile de la intrarea în vigoare a noului regulament (9 ianuarie), statele membre trebuie să notifice în scris principalele instituții europene: Parlamentul, Consiliul și Comisia. Pe urmă, în baza consultărilor cu statele membre afectate, Comisia trebuie să „urmeze pași” în vederea asigurării respectării principiului reciprocității vizelor – în cazul României, pași în vederea ridicării vizelor pentru SUA.

Dacă, în termen de 90 de zile de la data publicării notificării statului membre și în pofida demersurilor Comisiei, țara membră nu se conformează, statul afectat POATE cere Comisiei să PROPUNĂ reintroducerea temporară a vizelor pentru cetățenii statului terț.

Ulterior, pentru ca flexibilitatea instituțiilor UE să fie și mai mare, Comisia trebuie să analizeze efectele unei astfel de măsuri. În cazul SUA, de exemplu, dacă nu cumva introducerea vizelor pentru diplomații americani ar afecta parteneriatul transatlantic sau, mai aplicat, dacă nu cumva ar bloca negocierile pentru Transatlantic Trade and Investment Partnership, care, odată încheiat, va fi cel mai mare acord comercial din istorie.

Mai departe, spune regulamentul, dacă, în 6 luni de la data publicării notificării statului membru, terțul nu a ridicat vizele, Comisia poate reintroduce și ea, pentru 12 luni, vizele sau poate prezenta Parlamentului un raport pe această temă.

Nu există o legătură automată între notificările statelor membre și posibilele inițiative pentru reintroducerea vizelor pentru statele terțe care nu respectă principiul reciprocității, a subliniat Comisia Europeană pentru gândul, precizând că decizia rămâne la latitudinea sa.

Varianta practică: scoaterea reformei Visa Waiver din Legea Imigrației a lui Barack Obama

Chiar și în eventualitatea în care marile puteri europene – care oricum nu mai au nevoie de vize pentru SUA – și instituțiile UE ar dori să își manifeste solidaritatea cu România și celelalte patru state din acest grup, pașii care trebuie parcurși sunt numeroși, procedura este greoaie și ar putea tensiona relațiile cu americanii tocmai într-un moment în care toate eforturile sunt canalizate pe dosare precum marele acord comercial transatlantic.

În acest context, adevărata șansă a românilor de a scăpa de vize ar fi o lege care se numește Jobs Originating Through Launching Travel (JOLT) Act, inițiată anul trecut de un grup de congresmeni. JOLT Act ar modifica programul Visa Waiver, de exceptare de la obligativitatea vizelor, într-o manieră care ne-ar permite și nouă, românilor, să ne încadrăm.

Una dintre schimbările propuse de JOLT Act este „ajustarea criteriilor de rată de respingere a aplicațiilor” – în acest moment, de 3% – dacă statele au un procent mic de oameni care nu respectă durata vizei. Rata ar urma să fie scăzută și, totodată, calculată în funcție de numărul celor care aplică, și nu de cel al aplicațiilor. Or, în România, problema a fost mereu că oamenii aplică de multe ori, chiar dacă cererea le este respinsă de fiecare dată, ceea ce crește rata națională de respingere a aplicațiilor.

Totodată, noua legislație privind Visa Waiver prevede stabilirea unei rate de maximum 10% de depășire a perioadei de ședere permise (90 de zile). Acest prag ar fi în favoarea României, a explicat, anul trecut, Bogdan Aurescu. „Potrivit estimărilor, ne-am încadra”, a afirmat, la acel moment, oficialul MAE pentru gândul. Potrivit MAE, rata de refuz a cererilor de viză a ajuns la 11,5% în anul fiscal care tocmai s-a încheiat, o scădere de 5,5 procente față de anul anterior.

Problema cu această lege este că, la scurt timp după ce a fost depusă, a ajuns în marele pachet de reformă a imigrației pe care președintele american, Barack Obama, încearcă să îl treacă prin Congres încă din primul său mandat. Astfel, JOLT Act poate fi găsit acum de la pagina 739 din cele 850 ale pachetului legislativ. Cum legea nu are mari șanse să treacă în viitorul apropiat, mai ales că 2014 este an electoral în SUA, marea ocazie a României o constituie scoaterea legii despre Visa Waiver din pachetul de reformă și supunerea ei la vot, separat.

Mai optimist decât majoritatea vocilor de la Washington, senatorul Mircea Geoană a estimat, într-o intervenție la Gândul LIVE, că s-ar putea ajunge, în luna iunie, la un acord pe întregul pachet de reformă. „Dacă scenariul pesimist, acela că nu se înțeleg republicanii cu democrații pe legea mare a imigrației, atunci presiunea conjugată a Uniunii Europene și sper ca lobby-ul cât mai eficient al României și Poloniei, să putem să mergem la operația chirurgicală, de a ne scoate legea de acolo. Asta încerc eu să-i conving – ‘măi, oameni buni, dacă nu se poate, nu ne țineți prizonierii luptei voastre politice, pentru că nu este drept!'”, a comentat fostul ministru de externe și ambasador al României la Washington.

Pentru comentarii: Facebook – Alina Matiș, Twitter – @alinamatis