Vladimir Putin va depune JURĂMÂNTUL pentru un nou mandat de șase ani la KREMLIN

După un sfert de secol la conducerea Rusiei, Vladimir Putin se pregătește să își înceapă un nou mandat de șase ani ca președinte într-o poziție ce îi conferă o putere extraordinară și prezintă semne evidente de autoritarism. Acest moment are loc în contextul unui război de agresiune împotriva Ucrainei și într-o perioadă în care relațiile cu Occidentul sunt mai tensionate ca niciodată, inclusiv în ceea ce privește amenințarea nucleară. Marţi, liderul rus va pune mâna pe o copie a Constituţiei şi va promite că o va respecta.

De la preluarea funcției de președinte interimar în ultima zi a anului 1999, Vladimir Putin a transformat Federația Rusă într-un monolit al puterii – a eliminat opoziția politică, a alungat din Rusia jurnaliștii cu opinii independente și a promovat devotamentul tot mai profund față de „valorile tradiționale”, marginalizând multe persoane din societate, transmite The Associated Press.

VIDEO Ion Cristoiu: „Ilie Bolojan este mult mai bun să fie președinte decât Nicușor Dan”

00:00

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Iohannis, la presiunea celor din stradă, a organizat un referendum ca Guvernul să nu mai dea OUG-uri pe justiție”

23:15

Influența sa este atât de copleșitoare, încât oficialii au fost nevoiți să rămână supuși în timp ce el a inițiat un război în Ucraina, ignorând avertismentele că invazia ar putea atrage sancțiuni economice dure, precum și un preț uman ridicat pentru Rusia, prin viețile pierdute ale soldaților săi.

Cu un astfel de nivel de putere, ceea ce va face Putin în următorul său mandat este o întrebare descurajantă atât în Rusia, cât și în comunitatea internațională, remarcă AP.

Invazia Rusiei împotriva Ucrainei

Războiul din Ucraina, unde Rusia obţine câştiguri pe câmpul de luptă este principala preocupare a Europei, iar Putin nu pare să fie dispus să-și schimbe direcția.

„Războiul din Ucraina este în centrul proiectului său politic actual şi nu văd nimic care să sugereze că acest lucru se va schimba. Iar asta afectează orice altceva”, a declarat Brian Taylor, profesor la Universitatea Syracuse şi autor al cărţii „Codul putinismului”, într-un interviu acordat The Associated Press.

Afectează cine se află în ce poziţii, afectează ce resurse sunt disponibile şi afectează economia, afectează nivelul de represiune pe plan intern, a precizat el.

În discursul său privind starea naţiunii din februarie, Putin și-a angajat susținerea pentru obiectivele Moscovei în Ucraina și a promis să facă tot ce este necesar pentru „a apăra suveranitatea și securitatea cetățenilor” ruși. Aceste acțiuni vor implica cheltuieli uriașe, care ar putea absorbi resursele disponibile pentru proiecte și reforme interne extinse în domeniul educației, asistenței sociale și combaterii sărăciei, menționate în mare parte de Putin în discursului său.

Taylor consideră că astfel de proiecte au fost incluse în discurs mai mult pentru spectacol decât pentru intenția reală de a le implementa.

Putin „se gândeşte la el însuşi în termenii istorici măreţi ai pământurilor ruseşti, readucând Ucraina acolo unde îi este locul, are acest gen de idei. Şi cred că acestea prevalează asupra oricărui fel de programe de tip socio-economic”, explică profesorul.

Rusia, un pericol pentru Europa

Dacă războiul nu se va încheia cu o înfrângere totală pentru niciuna dintre părți și Rusia își va păstra o parte din teritoriile pe care le-a capturat deja, Putin ar putea fi încurajat spre o nouă aventură militară în țările baltice sau în Polonia.

„Este o probabilitate ca Putin să aibă ambiţii mari şi să încerce să obţină un succes costisitor în Ucraina cu un nou atac în altă parte” a ţării, a precizat Stephen Walt, profesor de relaţii internaţionale la Harvard, în revista Foreign Policy.

De asemenea, foarte posibil ca ambiţiile sale să nu se extindă dincolo de ceea ce Rusia a câştigat – cu costuri enorme – şi să nu aibă nevoie sau dorinţa de a miza mai mult. Totodată, Rusia nu va fi în stare să lanseze noi războaie de agresiune atunci când războiul din Ucraina se va încheia, a spus Stephen Walt.

Dar o astfel de preocupare raţională s-ar putea să nu aibă câştig de cauză în gândirea lui Putin, au afirmat alţii.

Maksim Samorukov, de la Centrul Carnegie pentru Rusia şi Eurasia, a sugerat că vârsta lui Putin i-ar putea afecta judecata.

La 71 de ani, conștientizarea propriei sale mortalități cu siguranță influențează deciziile sale. Un sentiment tot mai puternic al timpului său limitat a contribuit, fără îndoială, la decizia sa fatală de a invada Ucraina, a declarat analistul.

În schimb, Putin ar putea începe noul său mandat cu o priză mai slabă asupra puterii decât pare să aibă.

Vulnerabilităţile Rusiei sunt ascunse la vedere. Acum, mai mult ca niciodată, Kremlinul ia decizii într-un mod personalizat şi arbitrar, lipsit chiar şi de controale de bază. Elita politică rusă a devenit mai flexibilă în implementarea ordinelor lui Putin şi mai servilă faţă de viziunea sa paranoică asupra lumii. Regimul riscă permanent să se prăbuşească peste noapte, aşa cum a făcut predecesorul său sovietic în urmă cu trei decenii, a afirmat Taylor.

În mod sigur, Putin îşi va continua animozitatea faţă de Occident, despre care a spus în discursul său despre starea naţiunii că „ar dori să facă Rusiei acelaşi lucru pe care l-au făcut în multe alte regiuni ale lumii, inclusiv în Ucraina: să aducă discordie în casa noastră, să o slăbească din interior”.

Rezistența lui Putin față de Occident nu se limitează doar la furia sa față de sprijinul acordat de acesta Ucrainei, ci se manifestă și prin ceea ce el consideră a fi subminarea morală a Rusiei.

Anul trecut, Rusia a interzis mișcarea LGBTQ+, declarând-o extremistă, într-o mișcare pe care oficialii au justificat-o ca fiind o apărare a valorilor tradiționale, așa cum sunt ele promovate de Biserica Ortodoxă Rusă, împotriva influenței occidentale. Totodată, instanțele au interzis și tranziția de gen.

M-aş aştepta ca rolul Bisericii Ortodoxe Ruse să continue să fie destul de vizibil, a declarat Taylor.

El a menționat, de asemenea, valul de indignare de pe rețelele sociale care a urmat după o petrecere organizată de prezentatoarea TV din Rusia, Anastasia Ivleeva, unde participanții au fost invitați să se prezinte „aproape goi”.

Învestirea lui Vladimir Putin are loc cu două zile înainte de Ziua Victoriei, cea mai importantă sărbătoare patriotică a Rusiei, care marchează capturarea Berlinului de către Armata Roșie sovietică în cel de-Al Doilea Război Mondial și greutatea enormă a conflictului, în care URSS a suferit aproximativ 20 de milioane de pierderi umane. Înfrângerea Germaniei naziste este un element esențial al identității Rusiei moderne și a justificării date de Putin pentru războiul din Ucraina, pe care îl prezintă ca fiind o luptă comparabilă.

CITEȘTE ȘI:

Ministerul rus al Apărării a anunțat exerciții cu ARME NUCLEARE tactice, ca răspuns la „declarațiile și amenințările provocatoare ale Occidentului”

Patriarhul Kirill s-a rugat de PAȘTE pentru protejarea „graniţelor sfinte” ale Rusiei / Vladimir PUTIN, prezent la slujbă