„Voi arunca Kremlinul în aer” – o scrisoare codată semnată de Napoleon I, scoasă la licitație

O excepțională scrisoare semnată și codată, în care Napoleon I spunea că va „arunca Kremlinul în aer”, datată 20 octombrie 1812, va fi scoasă la licitație, pe 2 decembrie, de casa Osenat, în orașul Fontainebleau de lângă Paris, informează AFP.

La 200 de ani după campania din Rusia, această scrisoare integral codată și semnată „Nap” are mari șanse să fie aprig disputată în timpul acestei licitații consacrate Primului Imperiu Francez. Ea este estimată între 10.000 de euro și 15.000 de euro (fără taxe).

Pe 19 octombrie 1812, împăratul Napoleon I a părăsit Moscova în ruine pentru a se replia în împrejurimile orașului. L-a informat pe ministrul său al Afacerilor Externe, Hugues-Bernard Maret, în legătură cu decizia lui de a distruge Kremlinul.

ANALIZĂ EXCLUSIV O nouă „Eră TRUMP” începe în 2025. Ce implicaṭii va avea revenirea sa la Casa Albă

07:30

EXTERNE Războiul din Ucraina, ziua 1038. Serghei Lavrov: Rusia este dispusă să restabilească dialogul cu SUA, dar numai dacă Casa Albă face primul pas

07:23

„Ordinul va fi executat de mareșalul Mortier, care va arunca în aer turnurile Kremlinului, ce este atât un palat imperial, cât și o fortăreață militară”, afirmă Alain Nicolas, expertul-consultant al acestei licitații. Turnurile vor fi rapid reconstruite, de o manieră identică.

În această scrisoare, scoasă la vânzare de un colecționar privat, împăratul francez i-a cerut ministrului său, care se afla la Vilnius, să adune alimente și să îi aducă mai mulți cai.

„Cavaleria mea a rămas pe jos și ne mor mulți cai”, spunea Napoleon I. Frigul necruțător din Siberia s-a abătut asupra Moscovei, iar animalele nu rezistau la acele temperaturi.

„Textele scrise în Rusia de Napoleon I sunt rare. Multe dintre scrisori s-au pierdut, fără îndoială interceptate de ruși”, afirmă același expert parizian.

Într-un carnet, care se anunță a fi o altă piesă importantă a aceleiași licitații, textul intitulat „Essai sur la fortification de campagne”, dictat și adnotat de Napoleon I, în timpul exilului său de pe insula Sfânta Elena, împăratul căzut în dizgrație revine asupra campaniei sale din Rusia și își justifică acțiunile.

„Nu trebuie să se numească «retragere», întrucât armata a fost victorioasă”, spunea Napoleon I, agasat de criticile formulate de generalul Joseph Rogniat în volumul său „Considérations sur l’art de la guerre”, apărut în 1816.

Pe 14 septembrie 1812, Napoleon I a intrat în Moscova, părăsită de un număr mare dintre locuitorii ei. „Doar săracii au rămas, care primiseră sarcina să incendieze orașul mai târziu”, reamintește Jean-Christophe Chataignier, expert în istoria Primului Imperiu Francez. „Napoleon aștepta capitularea țarului Alexandru I, dar rușii s-au eschivat și nimic nu s-a întâmplat”, mai spune acesta.

Numeroase incendii au izbucnit în acest oraș construit în mare parte din lemn, deranjând armata franceză. Napoleon I a ordonat în cele din urmă trupelor sale să părăsească orașul și să se replieze la sud. Însă a pierdut un timp prețios.

În acea dictare, „Napoleon I desemnează iarna rusă ca fiind singurul lui învingător, afirmând că acea campanie ar fi avut un final diferit dacă s-ar fi derulat cu trei luni mai devreme”, afirmă experții casei Osenat.

„Aflat în exil pe Sfânta Elena, Napoleon nu înceta să își revizuiască în minte bătăliile și strategia militară, dictându-și analizele generalului său fidel Bertrand și apropiaților lui”, a subliniat Jean-Christophe Chataignier.

Provenind din familia generalului Bertrand și estimat la o sumă cuprinsă între 60.000 de euro și 80.000 de euro, lotul ce include „Essai sur la fortification de campagne” și dictarea despre campania din Rusia grupează peste 180 de pagini scrise pe ambele fețe și 44 de desene. Textele au fost scrise din iulie 1818 până în august 1819.

La aceeași licitație vor fi scoase la vânzare și obiecte de mobilier: o pereche de paturi duble aparținând generalului Bonaparte și soției sale Joséphine și patru scaune în forma unor tobe militare. Estimate între 50.000 de euro și 60.000 de euro, ele provin din vila privată de pe strada Chantereine din Paris, care a fost prima reședință a cuplului. Clădirea a fost distrusă însă în anul 1862.