Volodimir Zelenski subliniază coeziunea europeană la summitul Consiliului Europei de la Reykjavik

Preşedintele Volodimir Zelenski le-a mulţumit susţinătorilor Ucrainei împotriva agresiunii ruse şi a subliniat forţa coeziunii europene într-un discurs susţinut marţi în format de videoconferinţă în deschiderea summitului Consiliului Europei de la Reykjavik.

„Rusia încearcă din răsputeri să-şi îmbunătăţească capacitatea de a ucide. Noi ne străduim foarte mult să îmbunătăţim protecţia poporului nostru”, le-a spus Zelenski liderilor reuniţi pentru acest summit al Consiliului Europei, vorbind prin conexiune video, potrivit DPA, preluat de Agerpres.

„Şi le mulţumesc ţărilor şi liderilor care ne ajută să îmbunătăţim complet apărarea noastră antiaeriană. Noi împreună arătăm ce înseamnă 100% coeziune şi ce înseamnă puterea lumii libere”, a afirmat preşedintele ucrainean în ziua în care sistemele de apărare antiaeriană furnizate de ţări occidentale au ajutat Ucraina să contracareze un atac rusesc masiv cu 18 rachete de diferite tipuri.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

LOTO NUMERELE extrase la Tragerile Speciale de Crăciun din 22 decembrie 2024

18:50

Consiliul Europei a fost înfiinţat în 1949 ca gardian al democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept în Europa şi funcţionează independent de UE.

Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei în urma invaziei pe scară largă a Kremlinului în Ucraina în februarie 2022. Belarus, un aliat apropiat al Moscovei, este reprezentat la summit doar în calitate de observator.

De la început, cancelarul german Olaf Scholz a făcut apel la întocmirea unui registru internaţional al pagubelor de război în Ucraina, subliniind că este foarte important „să creăm un registru al pagubelor care ne va permite să consemnăm în mod colectiv pagubele provocate de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina”.

Aceasta ar crea o bază pentru reconstrucţia Ucrainei şi pentru discuţii la nivel internaţional, a spus el, argumentând că un astfel de registru ar putea fi o cerinţă prealabilă pentru a lucra cu date comune.

Respectivul instrument „ar putea să fie de cea mai mare importanţă pentru viitorul Ucrainei”, a insistat Scholz, în comentarii care intervin la 15 luni după ce Rusia şi-a lansat invazia pe scară largă în Ucraina.

De asemenea, preşedintele francez Emmanuel Macron a susţinut ideea unui registru al pagubelor de război în Ucraina. „Lansez un apel către toate statele să se alăture acestuia şi să contribuie intens la elaborarea sa”, a afirmat el.

Comunitatea internaţională trebuie să continue să ofere un sprijin neclintit Ucrainei, ”membră a familiei noastre democratice europene (…) atât timp cât va fi nevoie”, a spus Macron.

Totodată, liderul de la Palatul Elysee a pledat pentru înfiinţarea unor centre de sănătate mintală în Ucraina cu ajutorul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei „pentru a-i ajuta pe toţi cei care suferă zilnic din cauza traumelor grave cauzate de acest conflict violent, aşa cum au cerut înşişi ucrainenii’.

În acelaşi timp, cancelarul german Olaf Scholz s-a exprimat în favoarea menţinerii contactelor cu Rusia, în pofida acţiunilor preşedintelui Vladimir Putin şi ale guvernului său.

Războiul Rusiei împotriva Ucraina se va încheia la un moment dat, a spus Scholz. ”Şi un lucru este cert. Nu se va termina cu o victorie a imperialismului a la Putin”, a adăugat el.

”Ucraina va primi sprijin până la obţinerea unei păci juste”, a afirmat Olaf Scholz, citat de DPA.

„Până atunci, noi în calitate de Consiliu al Europei ar trebui să menţinem în picioare punţile cu reprezentanţii unei alte Rusii, unui alt Belarus şi, în acest fel, să menţinem deschisă perspectiva unei societăţi democratice, paşnice în viitor în ambele ţări, indiferent de cât de puţin probabil ne pare o astfel de perspectivă astăzi”, a declarat Scholz.

Aproximativ 30 de şefi de stat şi de guvern europeni s-au reunit marţi în Islanda pentru primul summit al Consiliului Europei în ultimii aproape 20 de ani, între care preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul italian Giorgia Meloni.

De asemenea erau aşteptaţi să participe şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, precum şi observatori din partea ONU şi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Reuniunea de la Reykjavik este primul summit al Consiliului Europei din 2005 şi doar a patra reuniune de acest fel a şefilor de stat şi de guvern din Europa. Subiectul principal al summitului de două zile este războiul declanşat de Rusia în Ucraina. Membrii Consiliului vor discuta şi despre modul în care Moscova poate fi trasă la răspundere pentru războiul său împotriva ţării vecine, potrivit DPA.