Situația nu s-a schimbat cu adevărat în favoarea Spaniei și Italiei după summitul Uniunii Europene, iar cancelarul Germaniei, Angela Merkel, nu a făcut concesii fundamentale în relația cu partenerii europeni, comentează Wall Street Journal, în ediția electronică.
„Oare a fost doar victoria echipei de fotbal a Italiei asupra Germaniei, joia trecută, sau și negocierile din cursul nopții urmate de anunțul satisfăcător al unei soluții la criza din zona euro au alimentat ipoteza că premierul italian, Mario Monti, ar fi înfruntat-o cu succes pe Angela Merkel la Bruxelles?”, se întreabă Wall Street Journal.
„Dar cât de flexibilă a fost în realitate Angela Merkel? Și cât a câștigat de fapt Mario Monti?”, adaugă publicația.
„La summitul european au fost decise lucruri importante: crearea unei autorități bancare centrale, posibil BCE, este unul dintre ele. Spania a primit câteva concesii. Liderii UE au stabilit că Mecanismul European de Stabilitate nu va mai putea impune condiții de austeritate severă în momentul acordării de asistență financiară sectorului bancar spaniol”, subliniază WSJ, notând că Madridul va fi favorizat și de promisiunea că MES va putea recapitaliza direct băncile probabil din 2013, după ce va exista structura centrală de supraveghere.
„Însă este foarte probabil că niciuna dintre aceste concesii acordate Spaniei nu vor schimba lucrurile pe termen scurt; ele creează însă așteptarea credibilă că, în următoarele 12 luni, băncile spaniole vor fi consolidate”, argumentează Wall Street Journal.
„Dar ce se întâmplă în cazul Italiei? Mario Monti a insistat că țara sa este expusă în mod nedrept frontului de război cu piețele financiare. (…) Dar nu se știe clar cum s-a schimbat situația. Oficialii europeni afirmă că orice formă de asistență pe piața obligațiunilor va avea nevoie de un memorandum cu statul care beneficiază de acest favor. Însă aceste lucruri erau stabilite deja în acordul dintre Roma și Comisia Europeană”, reamintește WSJ.
„Marea surpriză a summitului a fost concesia Germaniei de a permite recapitalizarea directă a băncilor spaniole prin intermediul MES. Dar acest lucru se va întâmpla abia după crearea unei structuri centrale de supraveghere. Un astfel de acord confirmă o metodă clasică a Berlinului: pași înainte, sub condiții stricte”, încheie WSJ.
Huffington Post nota sâmbătă că există semne de întrebare privind planul UE de asistență bancară directă. „Liderii Europei au surprins scepticii cu un plan îndrăzneț ce prevede pomparea de fonduri în băncile care au probleme, reducerea costurilor de împrumut pentru Spania și Italia și evitarea măsurilor de austeritate impuse statelor care solicită asistență. Acum, însă, miniștrii Finanțelor au la dispoziție o săptămână și jumătate pentru stabilirea detaliilor, iar investitorii vor fi foarte atenți”, explica Huffington Post.
„Deciziile luate la summitul de la Bruxelles nu vor pune capăt crizei care afectează Europa de aproape trei ani. Rămân numeroase întrebări privind modul în care va funcționa sistemul asistenței bancare directe, privind existența a suficiente fonduri pentru salvarea băncilor; în plus, nu se știe dacă săraca și îndatorata Grecie va fi exclusă din zona euro”, sublinia publicația.
Planul privind asistența directă acordată băncilor prevede instituirea unei autorități centralizate – probabil BCE – pentru supravegherea băncilor europene, care în prezent sunt sub controlul guvernelor statelor naționale, guverne care au evitat până acum închiderea băncilor neperformante. „Însă, în cadrul uniunii bancare, noua autoritate centrală probabil va obține atribuții de închidere a băncilor neperformante în cazul în care guvernele naționale vor evita aceste măsuri”, atrăgea atenția Huffington Post.
Conform Wall Street Journal, cancelarul Angela Merkel a argumentat că a acceptat unele compromisuri „bune și sensibile” la summitul UE, pentru extinderea instrumentelor europene utilizate în combatere crizei. Dar, notează WSJ, Merkel a insistat că a obținut și ea concesii importante, oferind ca exemplu instrumentul de supraveghere a sistemului bancar.
Secretarul-general al CDU, Hermann Groehe, nota vineri că Angela Merkel a reușit evitarea solicitărilor pentru acceptarea eurobondurilor și mutualizarea datoriilor statelor suverane. „Ideea centrală este că au existat tentative masive în ultimele zile de mutualizare a datoriilor statelor europene. Faptul că Angela Merkel, susținută de alte state, a evitat cu succes acest lucru este un lucru bun pentru Germania ca ancoră de stabilitate, este un lucru bun și pentru Europa”, argumenta Groehe, citat de ZDF.