Weber contestă procedura impusă de „axa Macron-Orban” și cere „democratizarea” Uniunii Europene

„Au fost discuții în culise și sesiuni nocturne în care axa Macron-Orban a prevalat, iar sistemul primului candidat a fost desființat. Nu este aceasta Europa pe care o vreau, voi continua să lupt pentru democratizarea UE”, a declarat Manfred Weber, conform revistei Bild și site-ului Politico.eu, referindu-se la obiecțiile la adresa candidaturii sale formulate de președintele Franței, Emmanuel Macron, și de premierul Ungariei, Viktor Orban.

„Trebuie să revizuim structurile instituționale, legislația electorală, pentru a ne asigura că în viitor cine câștigă alegerile la nivel european devine președinte al Comisiei Europene. Europa trebuie să devină mai democratică”, a afirmat Manfred Weber, citat de publicația germană BR și de ediția din Germania a agenției Reuters.

„Atacurile la adresa mea sunt surprinzătoare, mai ales că, în campania electorală, echipa lui Macron era împotriva lui Orban. Macron spunea «votați pentru Europa mea, nu pentru cea a lui Orban», dar brusc ei colaborează și afectează Europa democratică. Suntem într-o stare de confuzie. Sunt foarte dezamăgit”, a adăugat Manfred Weber, subliniind că o va susține totuși pe Ursula von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării și unul dintre liderii Uniunii Creștin-Democrate (CDU, centru-dreapta), a fost propusă marți de Consiliul European pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Nominalizarea trebuie confirmată de Parlamentul European, unde ar putea apărea probleme, în contextul nemulțumirilor că nu a fost propus niciunul dintre liderii principalelor grupuri politice – Manfred Weber (Partidul Popular European, PPE, centru-dreapta) și Frans Timmermans (Partidul Socialiștilor Europeni, PSE, centru-stânga).

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a insistat pentru desemnarea prin negocieri politice a președintelui Comisiei Europene, contestând sistemul primului candidat de pe listele electorale. Țări central și est-europene, în principal Ungaria și Polonia, au avut obiecții privind numirea lui Frans Timmermans în funcția de președinte al Executivului UE.