Prima pagină » Știri externe » ZDF: Viitorul SECRETAR GENERAL al NATO: Ungaria și Turcia par să îl refuze pe Mark Rutte /Ce șanse are Iohannis

ZDF: Viitorul SECRETAR GENERAL al NATO: Ungaria și Turcia par să îl refuze pe Mark Rutte /Ce șanse are Iohannis

ZDF: Viitorul SECRETAR GENERAL al NATO: Ungaria și Turcia par să îl refuze pe Mark Rutte /Ce șanse are Iohannis

Premierul olandez în exercițiu, Mark Rutte, pare a fi plasat cel mai bine pentru a deveni secretar general al NATO, însă Ungaria și Turcia au formulat obiecții, iar unele țări ar vrea desemnarea unei personalități est-europene, dar, conform unor surse, nu este clar dacă președintele Klaus Iohannis sau premierul Estoniei, Kaja Kallas, ar putea întruni unanimitatea statelor membre, comentează postul german ZDF.

”Țările membre caută un succesor pentru Jens Stoltenberg. Norvegianul își va încheia curând mandatul de secretar general al NATO, iar Alianța are nevoie de un nou lider. Și, la fel cum s-a întâmplat în cazul admiterii Suediei, două țări amenință cu folosirea dreptului de veto: Turcia și Ungaria”, notează postul ZDF.

”Nu vrem să se repete deja situația referitoare la admiterea Suediei”, afirmă, sub protecția anonimatului, un oficial dintr-un stat membru NATO implicat în negocieri.

Cine este favorit pentru a deveni secretar general al NATO?

Olandezul Mark Rutte, în vârstă de 57 de ani, este de câteva săptămâni favorit. Are o experiență de 14 ani în calitatea de prim-ministru și este un susținător al Ucrainei. Înainte de toate, beneficiază de susținerea Statelor Unite, a Marii Britanii, Franței și Germaniei. În plus, Rutte a părut să se înțeleagă bine cu Donald Trump în timp ce era președinte al SUA, ceea ce nu va fi un aspect de neglijat în cazul în care acesta va obține un nou mandat la Casa Albă. Trump a părut să emită dubii asupra principiului apărării colective în cadrul NATO, condiționând acest lucru de achitarea contribuțiilor militare.

Ar putea deveni un est-european secretar general al NATO?

La fel ca orice decizie din cadrul NATO, este necesară unanimitate. Iar multe guverne est-europene au murmurat: de ce pentru a patra oară în istoria Alianței funcția îi va fi încredințată unui olandez. De ce nu ar fi prima dată secretar general un politician est-european?

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, un nume vehiculat de mult timp la nivel informal, este considerat în statele vest-europene ca fiind în imposibilitatea de a comunica eficient, din cauza pozițiilor intransigente împotriva Rusiei. ”Uniunea Europeană nu trebuie să arate nicio slăbiciune în fața Rusiei”, a afirmat Kaja Kallas.

”Un alt est-european și-a anunțat oficial candidatura: președintele României, Klaus Iohannis. Nu este considerat radical, cum este cazul premierului eston Kaja Kallas, însă și în cazul lui este greu de imaginat, conform surselor interne, cum s-ar putea mobiliza în jurul lui toate cele 32 de state membre NATO”, subliniază postul ZDF.

Se vor lăsa convinse Ungaria și Turcia?

În timp ce est-europenii, de la țările baltice la România, probabil ar ceda, diplomații NATO se întreabă dacă acest lucru ar fi valabil în cazul Turciei și Ungariei. Ambele guverne au semnalat public că nu îl susțin pe Rutte din cauza criticilor acestuia privind situația politică din cele două țări.

”Însă nu trebuie să intre nimeni în panică”, afirmă un diplomat NATO.

”În acest moment, Rutte ar trebui să pledeze mai mult pentru cauza sa”, subliniază un alt oficial NATO, sub protecția anonimatului.

Pe fond, apar însă întrebări referitoare la pozițiile premierului Ungariei, Viktor Orban, în special asupra tentativelor de afectare a unității în cadrul NATO. Iar semnele de întrebare sunt cu atât mai mari cu cât Viktor Orban se deplasează în SUA, unde, în afara discuțiilor cu președintele Joe Biden, va avea și o întrevedere privată cu adversarul electoral al acestuia, Donald Trump, constată postul ZDF.

Foto: Profimedia

Citește și:

Ursula von der Leyen: CORIDORUL maritim creat de SUA și UE spre Fâșia Gaza va fi funcțional în următoarele zile

Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una ... vezi toate articolele

Citește și