Zeci de ONG-uri din Transnistria cer protecție din partea lui Putin. Care este motivul

„În numele societății civile din regiunea transnistreană ne adresăm președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, cu rugămintea ca în cazul în care vor apărea amenințări la capitolul securității regiunii, în calitate de garant al păcii în stânga Nistrului, ca parte în procesul de negocieri, să ia toate măsurile politice, diplomatice, economice și sancțiuni sau de altă natură”, a declarat președintele Organizației de Femei din regiunea transnistreană Tatiana Dolișneaea.

Apelul organizațiilor transnistrene a intervenit în contextul în care oficiali de la Moscova și Tiraspol au avertizat recent că există riscul reizbucnirii conflictului în estul Republicii Moldova, după ce Parlamentul ucrainean a anulat dreptul de tranzit pentru trupele ruse staționate în Transnistria.

Parlamentul ucrainean a aprobat, pe 21 mai, anularea a cinci acorduri de securitate cu Moscova, inclusiv unul care permitea rușilor să transporte personal militar spre regiunea transnistreană, unde dispune de o forță de menținere a păcii. Legile adoptate de Parlament urmează să fie promulgate de președintele Petro Poroșenko.

Rusia are aproximativ 1.500 de militari în Transnistria, un teritoriu separatist din Republica Moldova situat la granița cu Ucraina. Anularea dreptului de tranzit pentru aceste trupe creează o problemă logistică pentru Rusia.

„Transnistria este acum o cetate ocupată, iar în estul Moldovei ar putea reizbucni un război”, a amenințat deputatul din Duma rusă Leonid Kalașnikov. „Cu această denunțare, Ucraina nu doar că tulbură relațiile militare cu Rusia, pe care și așa nu le are, dar provoacă încă un război. Dar puțini înțeleg asta. Ce se va întâmpla cu voluntarii ruși care acum se află acolo? Unde să plece ei? Să zboare nu pot, pentru că nu au coridor aerian, iar pe cale terestră nu pot trece”, a menționat Kalașnikov.

Potrivit deputatului rus, odată cu denunțarea de către Ucraina a Acordului din 1995 „regiunea transnistreană s-a transformat într-o cetate ocupată”: „Dintr-o parte e Republica Moldova, care a încheiat un Acord de Asociere cu UE, iar din alta e Ucraina care, de asemenea, a semnat un astfel de Acord. Mai mult, Moldova sugrumă economic Transnistria. Nu a inclus nici o întreprindere din Transnistria în lista celor care fac schimb cu Uniunea Europeană. Și Ucraina procedează la fel, iar acum și prin mijloace militare”, a subliniat Leonid Kalașnikov.

La rândul său, șeful Comitetului pentru apărare din Duma de Stat a Rusiei, Vladimir Kamoedov, a declarat că „Rusia în niciun caz nu va renunța nici la Transnistria, nici la Republica Moldova”, dar a precizat că deocamdată nu știe „cum își va întreține în continuare militarii din regiunea transnistreană”. „Dacă e să privim pe hartă, o să vedem că nu putem evita realitatea geografică, mai ales dacă teritoriul este închis atât pe calea aeriană, cât și pe cea terestră”, a menționat Kamoedov.

Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a avertizat de asemenea, vineri, că „pericolul izbucnirii tensiunilor a crescut semnificativ” după ce Kievul a denunțat Acordul ruso-ucrainean din 1995. Șevciuk a spus că autoritățile ucrainene ar încerca să destabilizeze astfel situația în stânga Nistrului, „iar consecințele ar putea fi grave în contextul conflictului armat din Ucraina”.

Ministrul transnistrean de externe, Nina Ștanski, a apreciat la rândul său că decizia Parlamentului ucrainean „subminează pacea în regiune și generează discuții referitor la rolul Ucrainei în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului transnistrean”.