O mare de cetățeni era așteptată sâmbătă la Madrid și în alte zeci de orașe din Spania, în contextul în care țara, afectată de un „cocteil exploziv” de șomaj și recesiune, își pune întrebări cu privire la instituțiile vizate de scandaluri în serie, relatează AFP.
„Nu loviturii de stat din partea piețelor”, „O democrație veritabilă” și apărarea serviciilor publice sunt unele dintre sloganurile acestei „maree cetățenești” de la 23 februarie, ziua marcării loviturii de stat militare care a îngrozit tânăra democrație spaniolă la 23 februarie 1981.
Funcționari, profesori, medici și infirmiere, mișcări feministe, asociații ecologiste, mici partide politice, grupări din cadrul mișcării „indignaților” sau mineri din nordul Spaniei urmau să se reunească în patru puncte din Madrid și să se îndrepte, sâmbătă seara, către Piața Neptuno, în apropiere de Congres.
„În 1981, după lovitura militară de stat, cetățenii au manifestat masiv pentru apărarea libertății și democrației. Astăzi, după 32 de ani, îndemnăm toți cetățenii, toate adunările și toate colectivele să se reunească în cadrul unei zile de mobilizare”, a anunțat Platforma 23F.
Platforma denunță, fără distincție, „politicile brutale de austeritate socială”, „corupția și pierderea legitimității instituțiilor” din Spania aflate la originea „celei mai dure crize a democrației din ultimele decenii”.
„Ne confruntăm cu o veritabilă lovitură de stat financiară. De aceea am ales această dată”, a declarat Paco Segura, un purtător de cuvânt al uneia dintre asociațiile organizatoare, „Ecologistas en accion”.
„În prezent, democrația noastră este amenințată și, de aceea, manifestăm pentru a cere o democrație adevărată, în care oamenii să își poată decidă viitorul”, a adăugat el.
Principala țintă a furiei manifestanților este politica de austeritate a Guvernului de dreapta condus de Mariano Rajoy, vizând recuperarea a 150 de miliarde de euro într-o perioadă de trei ani, până în 2014, cu scopul reducerii deficitului țării.
Însă această politică de austeritate dură este larg percepută ca o frână în calea relansării economice, într-un moment în care Spania, aflată în recesiune, afișează un șomaj de peste 26%.
Perspectivele pentru 2013 rămân foarte foarte sumbre, șomajul putând atinge 26,9%, iar PIB-ul putând să înregistreze un recul de 1,4%, potrivit Comisiei Europene (CE).
În contextul în care toate alarmele sunt pe roșu, nemulțumirea este acentuată de un ajutor european, în valoare de 41 de miliarde de euro, acordat sectorului financiar, fragilizat de expunerea sa în domeniul imobiliar, băncile fiind considerate de mulți spanioli responsabile de criză.
Dezvăluiri succesive despre cazuri de corupție care afectează marile instituții ale țării sporesc această nemulțumire.
Monarhia, care până în prezent s-a bucurat de reputația că este de neatins, este implicată într-un scandal fără precedent. Ginerele regelui Juan Carlos Iñaki Urdangarin a fost audiat sâmbătă de către un judecător de instrucție, în Baleare, în cadrul unei anchete cu privire la o deturnare de fonduri publice în valoare de milioane de euro.
Casa Regală a fost nevoită, vineri, să publice o dezmințire cu privire la zvonuri referitoare la o eventuală abdicare a suveranului, în vârstă de 75 de ani, slăbit de probleme de sănătate persistente.
De asemenea, numele lui Mariano Rajoy a apărut, în ianuarie, pe o listă publicată de cotidianul El Pais cu presupuși beneficiari ai unor plăți oculte. Șeful Guvernului a ripostat oferind asigurări că nu a primit niciodată bani la negru și a dezmințit, într-un discurs susținut marți în fața deputaților, că fenomenul corupției „ar fi generalizat” în Spania.
Încercând să preia inițiativa în fața opoziției care îi cere să demisioneze, Rajoy a vrut să imprime un ton pozitiv acestui discurs, susținut în cadrul dezbatrii tradiționale despre Starea Națiunii. Mulțumită măsurilor de austeritate, a spus el, Spania a putut să evite „naufragiul”. Dar premierul nu a ascuns faptul că drumul de parcurs este încă „lung și dificil”.