Zi istorică peste Prut. De luni, cetățenii moldoveni cu pașapoarte biometrice pot călători în UE fără viză

Cetățenii Republicii Moldova titulari de pașapoarte biometrice pot intra în România și rămâne pe teritoriul țării, începând de luni, fără a avea obligația de a deține viză, pentru șederi a căror durată totală nu depășește 90 de zile, în cursul oricărei perioade de 180 de zile, informează IGPF. Același lucru este valabil pentru celelalte state ale UE.

Concret, vecinii de peste Prut vor scăpa de vize pentru 26 (membre Schengen sau care urmează să fie membre, cum este cazul României) din cele 28 de state membre ale UE, cele două excepții find Marea Britanie și Irlanda.

UPDATE 15:30 Ministrul român de Externe, Titus Corlățean, le-a urat cetățenilor moldoveni „bun venit” în România și în UE, într-un mesaj remis gândul: „Doresc să adresez felicitări autorităților de la Chișinău pentru această reușită excepțională, obținută la capătul a patru ani de eforturi și de reforme intense, desfășurate nu întotdeauna în circumstanțe externe prielnice, dar promovate în fiecare clipă cu perseverență și curaj. Este, de asemenea, un succes care se datorează fiecărui cetățean al Republicii Moldova, societății de peste Prut în ansamblul său, care a înțeles că numai integrarea europeană poate aduce împlinirea așteptărilor de libertate, prosperitate și demnitate. Liberalizarea vizelor este, astfel, o probă concretă, profund simbolică, dar și extrem de convingătoare, a beneficiilor pe care le aduce integrarea europeană”.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Această măsură intră în vigoare ca urmare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 259/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3.04.2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listelor țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de aceasta obligație, Republica Moldova fiind introdusă în partea 1 din Anexa II a Regulamentului 539/2001, precizează Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF), într-un comunicat remis duminică.

Astfel, conform Ordonanței Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările și completările ulterioare, (precum și a Regulamentului (CE) 562/2006), cetățenilor moldoveni posesori de pașapoarte biometrice li se permite intrarea în România fără viză, cu respectarea celorlalte condiții prevăzute de art. 6 alin. 1 lit. c-f din acest act normativ.

Una dintre condiții este aceea de a prezenta documente care justifică scopul și condițiile șederii lor și care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe perioada șederii, cât și pentru intoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranța că li se va permite intrarea.

De asemenea, cetățenii moldoveni trebuie să prezinte garanții că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul celor aflați în tranzit.

Alte două condiții sunt acelea ca ei să nu fie incluși în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declarați indezirabili și să nu fi încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României ori nu au încercat să treacă frontiera cu documente false.

IGPF mai precizează că, tot potrivit legislației în vigoare, cetățenii moldoveni trebuie să nu aibă introduse, pe numele lor, alerte în Sistemul Informatic Schengen în scopul refuzării intrării și să
nu prezinte un pericol pentru apărarea și siguranța națională, ordinea, sănătatea ori morala publică.

Potrivit sursei citate, rămân totodată în vigoare prevederile Acordul privind micul trafic de frontieră încheiat între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, în sensul că, cetățenii Republicii Moldova, titulari ai unor permise de mic trafic eliberate de către autoritățile competente, pot călători și sta pe teritoriul României, având obligația de a nu depăși limita de 50 de kilometri de la linia de frontieră și de a respecta condițiile și scopul pentru care a fost eliberat un astfel de document.

În vederea fluidizării traficului de pasageri la frontiera cu Republica Moldova, conducerea IGPF a dispus măsurile necesare pentru suplimentarea personalului care să realizeze un nivel ridicat al verificărilor pentru intrarea, respectiv ieșirea în/din România dinspre/înspre Republica Moldova, precum și pentru soluționarea cu operativitate a oricărui posibil litigiu de trafic.

IGPF reamintește tuturor participanților la traficul transfrontalier că, pentru informații suplimentare privind formalitățile de trecere a frontierei pot suna la numărul de telefon 021.9590, unde aspectele semnalate vor fi preluate de către polițiștii de frontieră care vor acționa în consecință, legal, de la caz la caz.

Informații privind regimul călătoriilor cetățenilor Republicii Moldova în țara noastră sunt disponibile și pe pagina de internet a Poliției de Frontieră Române (www.politiadefrontiera.ro).

AFP: Moldovenii, prea puțin entuziasmați că pot circula fără vize în UE începând de luni

Moldovenii pot circula fără vize în Spațiul Schengen începând de luni, însă acest pas către Uniunea Europeană (UE) nu provoacă prea mult entuziasm într-o țară din care sute de mii de persoane au emigrat deja în căutarea unui loc de muncă, relatează AFP.

„Este un pas incredibil de important, (Republica) Moldova devenind prima țară membră a Parteneriatului Estic care obține liberalizarea regimului vizelor”, a declarat pentru AFP șeful misiunii UE la Chișinău Pirkka Tapiola, care și-a exprimat satisfacția față de reformele indispensabile întreprinse de către fosta republică sovietică cu scopul de beneficia de această măsură.

Parteneriatul Estic a fost încheiat în 2009 de către UE cu șase state din fosta URSS (Armenia, Azerbaidajn, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina), cu scopul de a contrabalansa influența rusă.

Însă, potrivit unui sondaj publicat joi de către Institutul pentru Politici Publice din Republica Moldova, 50% dintre persoanele chestionate apreciază că liberalizarea regimului vizelor pentru sejururi de scurtă durată „nu este un eveniment important”, fie pentru că nu au mijloacele de a călători, fie pentru că un pașaport românesc care le permite deja să circule fără probleme.

Între 500.000 și un milion de locuitori au emigrat deja din cea mai săracă țară din Europa (în special în Rusia și Italia), în căutarea unui loc de muncă.

„Liberalizarea vizelor? Nu mă interesează, nu am bani să mă dusc în Europa”, afirmă o șomeră, Natalia Tregubova, în vârstă de 56 de ani. „Oricum, cine a călătorit în ultimii ani va continua să o facă”, adaugă ea.

Un muncitor, Ivan Biriukov, în vârstă de 63 de ani, este la fel de rezervat.

„În Europa nu există locuri de muncă, nimeni nu ne așteaptă acolo. În Rusia câștigăm bani să ne întreținem familiile”, spune el, în pofida faptului că liberalizarea regimului vizelor nu acordă dreptul la muncă în UE, ci numai pe cel de a călători pentru o perioadă limitată.

Bărbatul, care spune că se duce în Rusia în fiecare primăvară la muncă, afirmă că se teme că Moscova va introduce vize pentru moldoveni sau că-i va expulza pe cei care muncesc deja în această țară, ca măsuri de retorisiune față de o apropiere de UE. „Ce vom face atunci?”, se lamentează el.

O studentă la economie, la Chișinău, Anișoara Moraru, se bucură de liberalizare. „Cei mai mulți dintre prietenii mei nu văd niciun viitor în Republica Moldova și așteaptă doar să-și termine studiile pentru a-și căuta un job în Europa”, spune ea.

Chiar dacă etapa de luni nu deschide piața muncii, ea marchează în mod clar o apropiere de UE, înainte de semnarea unui acord de asociere, prevăzută în iunie.

Republica Moldova, o țară majoritar românofonă vecină cu Ucraina, este o fostă membră a blocului sovietic care a parafat, alături de Georgia, acest Acord, în noiembrie, după retragerea bruscă a Ucrainei.

„UE va accelera semnarea Acordului pentru a împiedica Rusia să blocheze acest proces, așa cum a făcut-o cu Ucraina”, a apreciat Anatol Țăranu, directorul Centrului de analiză politică Politicon.

O dezamăgire deloc surprinzătoare

Entuziasmul față de o viitoare integrare europeană a Republicii Moldova a scăzut.

Potrivit sondajului Soros, numărul celor care ar vota pentru aderarea la UE, într-un eventual referendum, a scăzut la 44%, de la 76%, cât era la sfârșitul lui 2007. În schimb, 45% ar vota pentru aderarea Chișinăului la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

În opinia lui Tapiola, această dezamăgire nu este surprinzătoare. „Atunci când actuala coaliție, care s-a identificat cu integrarea europeană, a ajuns la putere, așteptările erau foarte mari”, afirmă el.

Între timp, moldovenii, dezamăgiți că nivelul lor de viață nu a crescut mai rapid, au asociat dificultățile cu apropierea de UE, ceea ce explică rezervele tot mai mari pe care le exprimă.

Iar Rusia și-a transmis mesajul discordant.

Pentru viitor, Vasile Triboi, în vârstă de 65 de ani, apreciază că autoritățile ar trebui să facă mai mult pentru a îmbunătăți traiul moldovenilor. „Ar trebui să fie create condiții pentru ca (moldovenii) să muncească și să trăiască demn în țara lor, așa cum am făcut noi în timpul Uniunii Sovietice”, îndeamnă el.