Ziarele europene, mult timp protejate prin subvenții de stat și prin faptul că patronii lor erau interesați mai mult de putere decât de profit, se confruntă cu o schimbare dramatică a pieței -venituri în scădere, concedieri-, după reducerea sprijinului guvernamental și a veniturilor din publicitate.
Potrivit online.wsj.com, ziarele europene erau adeseori protejate de presiunile care le-au determinat pe rivalele lor americane să își reducă costurile, să își declare falimentul și să caute noi venituri din reclame și din abonamente în spațiul online. În Franța, ziarele au primit 800 de milioane de euro sub forma subvențiilor de stat și a reducerilor de taxe, anul trecut, iar Grecia avea circa 70 de ziare, înainte de criză, din care multe erau finanțate din reclame plătite de companiile deținute de stat.
Acest sistem se prăbușește – în special în sudul Europei, puternic afectat de criză. Subvențiile pentru ziare au devenit victimele politicilor de austeritate ale guvernelor, iar veniturile din publicitatea tipărită au scăzut considerabil. Anul trecut, cotidianul francez La Tribune a devenit săptămânal, iar proprietarul cotidianului spaniol El Pais este aproape în faliment. Zeci de publicații din Spania și Grecia s-au „împotmolit”.
Criza din zona euro reflectă cât de slab pregătite sunt multe ziare europene pentru a exploata „revoluția digitală”, care s-a produs după mulți ani de indulgență guvernamentală. În multe cazuri, bogații patroni ai ziarelor europene au tolerat planuri de afaceri „slabe” și au înregistrat pierderi ani în șir. Ca urmare, specialiștii se așteaptă ca dificultățile economice să continue.
„Se va produce o consolidare în jurul marilor jucători”, a spus Louis Dreyfus, director executiv al cotidianului francez Le Monde.
În Italia, în 2012, cheltuielile cu publicitatea au atins cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani, iar subvențiile de stat au scăzut cu 60% față de 2006, în condițiile în care vânzările ziarelor italiene au scăzut cu 22% în ultimii cinci ani.
RCS Mediagroup, proprietarul cotidianului Corriere della Sera, a fost aproape de faliment anul trecut, înregistrând pierderi de aproape 500 milioane de euro. Vânzările sale au scăzut cu aproape 20% din 2007. Cu un site rudimentar și în mare parte gratuit, acest ziar a întârziat în încercarea sa de a veni în față cu o strategie digitală. Puțini dintre cititorii versiunii tipărite a ziarului sunt abonați.
Potrivit unui studiu întocmit de Universitatea Oxford, doar 5% dintre cititorii italieni sunt abonați la ziare, în timp ce acest procent este de 25% în Statele Unite.
În plus, trecerea la sectorul online s-a confruntat cu opoziția unora dintre jurnaliștii italieni, iar unii dintre ei au refuzat inițial să scrie atât pentru versiunea print, cât și pentru versiunea online. Abia la sfârșitul anului trecut, jurnaliștii de la Corriere della Sera au acceptat să scrie pentru ambele platforme, iar integrarea celor două redacții va fi finalizată anul viitor. Cu toate acestea, ziarul va trebui să elimine 70 de posturi în următorii patru ani, o decizie care face parte dintr-un plan de reducere cu până la 800 de locuri de muncă, încheiat între Italia și Spania, până în 2015.
În aprilie, CEO-ul grupului RCS, Pietro Scott Jovane, a prezentat un plan pentru a obține o creștere considerabilă a veniturilor digitale, inclusiv a ofertelor de e-comerț, și o îmbunătățire a conținutului video. El se așteaptă ca această strategie să oprească scăderea veniturilor tradiționale. Criticii lui spun însă că noua strategie nu este suficientă.
Sâmbătă, Corriere della Sera nu a ajuns la standuri, pentru că jurnaliștii și reporterii săi au intrat în grevă, protestând față de scoaterea la vânzare a sediului central al ziarului din Milano – doar unul dintre activele la care se va renunța.
Relativa folosire scăzută a internetului de către italieni – 37% dintre italieni nu au utilizat niciodată internetul, în comparație cu media din UE de 22% – reprezintă o altă provocare, spune Donatella Treu, CEO al cotidianului de business Il Sole 24 Ore.
„Dacă alte grupuri de presă pot opri această prăbușire a veniturilor din vânzări și din publicitate cu ajutorul abonamentelor digitale și a publicității online, în Italia, pur și simplu nu putem să facem acest lucru”, a declarat ea într-un interviu. Gruppo 24 Ore, care controlează acest cotidian financiar, a devenit primul ziar italian care și-a introdus un serviciu cu plată la începutul acestui an, însă continuă să înregistreze pierderi.
În Franța, ziarele trebuie să prindă din urmă acest „tren” digital, ținând cont de faptul că tirajul lor a scăzut cu o aproape o treime în patru ani, iar subvențiile guvernamentele directe acordate presei urmează să scadă cu 29% până în 2015, după maximul din 2010. Cotidianul Le Monde abia a început să își unească redacțiile online și print anul trecut, după ce un grup de investitori – inclusiv un mogul al tehnologiei – a cumpărat pachetul de control asupra ziarului, încercând să îl salveze de la faliment. Problema a fost aceasta: site-ul Le Monde a fost deținut până la sfârșitul anului 2011 de un alt joint venture.
În prezent, lucrurile se îndreaptă în mare viteză către spațiul online. Le Monde spune că are 120.000 de abonați online și că a obținut anul trecut o marjă mică de profit.
Le Figaro, unul dintre cele mai citite ziare franceze, mizează atât pe conținuturile gratuite, cât și pe cele cu plată online, iar numărul acestor abonamente hibrid online-print s-a dublat în ultimul an, ajungând la 70.000.
Publisherii din Europa de Nord oferă bătrânului continent o rază de speranță. În Germania, veniturile au scăzut doar cu 10% din 2008, potrivit Asociației germane a publishilor de ziare. Două treimi dintre germanii adulți continuă să citească cu regularitate ziare tipărite, însă un număr de publisheri – care nu primesc subvenții de la stat – au promovat cu agresivitate modelele conținuturilor cu plată.
Pentru Axel Springer AG, cea mai mare companie media din Germania, publisher al tabloidului de mare tiraj Bild, veniturile din sectorul digital au depășit pentru prima dată anul trecut veniturile aduse de divizia print, ajutând compania să obțină cel mai mare profit din istoria ei, în 2012.