Actrița Carmen Tănase: „A existat un monstru în viața mea. #metoo mi se pare o mare prostie”

” Eu sunt împotriva curentului #metoo, mi se pare o mare prostie și știu și de unde a început, e o răzbunare politică. Nu luăm că e mult de spus. Așa cred eu, în orice caz. Ce m-a amuzat foarte tare (…. ) la Globurile de Aur e că au venit toate actrițele îmbrăcate în negru, c-au zis că e șmecherie, ținem doliu pentru victimele abuzului sexual, dar țâțele erau p-afara, înțelegi ce zic … E o ipocrizie mult prea mare în lumea asta …”

În interviul acordat MEDIAFAX și Gândul.info, actrița Carmen Tănase a vorbit despre valorile în care crede „”Libertatea mea stă în faptul ca nu poate sa mă cumpere nimeni cu nimic (… ) și mă mândresc cu asta.”

S-a oferit însă să facă pușcărie preventiv pentru ca nu înțelege nimic din cerințele formularului 600, că sigur va greși când va completa fișa fiscală și vrea să scutească autoritățile să consume bani și hârtie cu notificări.

Redăm intergral interviul acordat agenției MEDIAFAX și Gândul.info de actrița Carmen Tănase.

Reporter: În ce stă puterea ta?

Carmen Tănase : Mamă…mi-ai dat la temelie din prima…În ce stă puterea mea? 

Da.

În primul rând nu știu dacă am atâta putere. Habar n-am, dar aia câtă e, cred ca stă într-o coloana vertebrală încă dreaptă, deși a mea personală e destul de strâmbă din cauză de scolioza dorso lombara, dar aia morală încă încerc să o păstrez cât pot de dreaptă și nu e foarte ușor și atunci lupta asta dintre ce vreau eu și ce primesc din afară probabil îmi dă o anume putere. Zic. Dacă ea e putere, nu știu.

În ce stă frumusețea ta?

N-am. Pe bune , hai că se vede fraților, nu mai e cazul! Înainte era cazul că eram și eu mai tânără și stă în gene probabil , în mama și în tata. Dacă te referi la cea fizică. Acuma nu mai e cazul. Acuma, s-a dus! Pa! 

Și cealaltă? Morală? 

Încerc să nu fac compromisuri. Să le fac cât mai puține și de intensitate cât mai mică. Știi ce zic. Mă străduiesc, cât pot de tare, să nu fac compromisuri și să nu calc peste principiile mele care, chiar dacă uneori sunt greșite, sunt ale mele și mi le asum. 

În ce stă libertatea ta? 

Cred că în faptul că nu poate să mă cumpere nimeni cu nimic. Dacă eu nu vreau. Cred că nu am un preț și mă mândresc cu chestia asta. Nu mi s-a oferit niciodată un preț, un ban pe masă, uite ăștia sunt banii, fă asta pentru banii ăștia, împotriva principiilor mele, n-am primit niciodată o asemenea ofertă, dar dacă aș primi-o aș refuza-o cu fruntea sus. Adică n-aș pune botul, cum s-ar spune. 

Ce este extraordinar în viața ta? 

Băiatul meu este extraordinar în viața mea. Că îl am, că e prietenul meu, în afară de faptul că e copilul meu este prietenul meu și mă pot sfătui cu el în orice situație aș fi. Adică pot să îi spun absolut orice. Absolut orice! 

Care a fost minunea vieții tale? 

Tudor (râde) Toată lumea zice: minunea vieții mele e copilul meu. Dar chiar așa e. Nu e un clișeu. E chiar așa. 

Cât din ceea ce ești acum este rezultatul greșelilor tale? 

În totalitate. E rezultatul greșelilor și al lucrurilor negreșite pe care le-am făcut. Sunt un tot. Dar încă îmi mai permit, dacă îmi dai voie, să mai greșesc. Adică acum am început să știu când greșesc dar mi-am luat libertatea încă să mai copilăresc și să mai și greșesc. Și-i zic lui Dumnezeu, tati, mai lasă-mă un pic, mai am un pic de timp, mai lasă-mă un pic.

Când spui „eu însămi” care este cuvântul care te definește? 

Nu încerc să fiu altcineva. Nu încerc să mă prefac, că sunt într-un fel, că sunt mai elevată, că sunt mai „aaa” decât sunt. Asta sunt, așa mă prezint! Cred că faptul că nu încerc să ascund ceva, că sunt asa cum sunt, cred că asta m-a jutat, oamenii, zic, că apreciază firescul… 

Dacă te-ai întâlni cu tine, cea de la 20 de ani, crezi ca EA ar fi mulțumită de tine? 

Auăleu!!!! Dacă m-aș intâlni cu mine, cea de la 20 de ani, dacă ar fi mulțumită de mine acum? Mă, cred că da! Eu cred că da. Eu am mizat aproape tot pe profesia pe care mi-am ales-o. Nu mi-am propus. Pur și simplu am constatat de-a lungul vieții că am sacrificat, că am lăsat multe deoparte pentru această profesie. Pentru că, cam asta este viața mea. Viața mea se împarte între copilul meu și profesia mea. Nu știu care e pe locul întâi și care e pe locul doi.N-aș putea sa spun. Uneori una alteori alta. Și mi-am zis in sinea mea, în timp , că am sa reușesc numai si numai prin puterile mele. Deci din punctul ăsta de vedere al profesiei cred că aia de la 20 de ani, care era la început de drum, e mulțumiță acum de asta de la 57 care e acum către final de drum. Din punctul asta de vedere. Am făcut numai pe puterile mele, pe spinarea mea, fără să mă ajute nimeni, așteptând, înghițind uneori umilințe, cu răbdare, știind probabil în subconștientul meu că la un moment dat o să vină și rândul meu. Și uite că se pare ca așa a fost. Adică am mizat și am câstigat într-un fel. Da, cred ca e multumită, din punctul ăsta de vedere. Din celălalt, viața mea personală este praf, acolo nu. Dar nici nu cred că mi-am pus vreodată un obiectiv. 

A existat vreodată un monstru în viața ta? 

DA! ȘI ATÂT!!!!!

Cum comentezi scrisoarea deschisă a actriței Catherine Deneuve , care a spus că scanadalul #metoo îngrădește libertatea sexuală și dreptul oamenilor la flirt. 

Eu sunt împotriva curentului #metoo, mi se pare o mare prostie și știu și de unde a început, e o răzbunare politică. Nu o luăm ….că e mult de spus. Așa cred eu, în orice caz. Ce m-a amuzat foarte tare, da ,cred că Catherine Deneuve are dreptate, dar ce m-a amuzat foarte tare la Globurile de Aur, dacă ai văzut, au venit toate îmbrăcate în negru, c-au zis ca e șmecherie, ținem doliu pentru victimele abuzului sexual, dar ele erau îmbrăcate în negru dar țâțele erau p -afara. Adică aveau decolteuri d-alea cu țâțoaiele p-afara date cu silicon. E o ipocrizie mult prea mare în lumea asta și deja e amuzantă, știi… 

Știi să completezi declarația 600? 

Nu! Mă duc să mă predau.. În clipa în care intră in vigoare ordonanța sau ce e ea, mă duc singură să mă predau ca să nu se mai chinuie ei, stai că e una care…, să vedem unde e, să-i trimitem notificări, să mai piardă hârtii, bani și așa… Mă duc să mă predau, eu nu știu să fac asta, o să fac greșeli și atunci… arestați-mă preventiv. Măcar stau acolo, nu mai trebuie sa completez nimic acolo presupun, adică nu trebuie sa plătesc taxe și acolo… 

Îți iubești viața? Love my life sau hate my life? 

Nu, n-o urăsc. Dar nici nu pot să spun că sunt îndrăgostită de ea. Adică putea să fie mai relaxată…E foarte zbuciumată, știi?! Dar până la urmă și asta te întărește. Nu, nici n-o urăsc da’ nici nu o iubesc , a;a să mor dup[ ea. E ok. Mă descurc , na! Nu-i ok, da mă descurc!