Antropologul VINTILĂ MIHĂILESCU: „Merg la vot pentru că trebuie să am conștiința împăcată într-un fel”

A mers mereu la vot, deși spune că a regretat de fiecare dată – nu că a votat, ci „că a ieșit ce a ieșit”. Cu toate acestea, antropopologul Vintilă Mihăilescu spune, într-un interviu gândul, că nu se pune problema să stea acasă la prezidențialele din noiembrie. „Merg la vot pentru că trebuie să am conștiința împăcată într-un fel”. Simte nevoie unui președinte care, mai presus de orice, să îi asculte din nou pe români – o preferință explicată și prin profesia sa: „trei sferturi din meseria de antropolog înseamnă să știi să asculți oamenii”. De ce e atât de important ca următorul președinte să îi asculte pe români? Vintilă Mihăilescu vede în actuala stare de nemulțumire generalizată a societății române o consecință a faptului că „nimeni nu mai ascultă pe nimeni”.

De cele mai multe ori, Vintilă Mihăilescu mărturisește că a dat un vot negativ: „Decât să iasă ăla, oricare ar fi fost ăla, mă duc și mă lupt să iasă ălăltat. Oricum nici pe ăsta nu-l iubesc, dar e mai bun decât primul”, ne explică antropologul. La fel va face și anul acesta, „poate mai mult decât altă dată”, spune el, pentru că nu găsește la niciun candidat vreun mesaj – „mesaj care să spună ceva despre ce are de gând că are să facă, chiar dacă fabulează”. Vede, în schimb, multe lozinci.

Ideile invocate de Vintilă Mihăilescu sunt și temele centrale ale campaniei „Vreau Președinte”, prin care gândul încearcă, de mai multe săptămâni, să stimuleze o dezbatere politică și electorală de substanță. Prin candidații care s-au înscris pe platforma Vreau Președinte și dezbaterile video cu challengerii, am arătat nevoia de a asculta idei noi, idei care contează cu adevărat pentru electorat. Ținta acestei campanii sunt, pe de-o parte, candidații reali la președinție, care se pot inspira din aceste dezbateri extrem de importante pentru alegătorul obosit de scandal și zgomot politic. Pe de altă parte, al doilea destinatar al campaniei este alegătorul, pe care îl îndemnăm să nu își risipească un drept atât de important precum votul și să meargă, luna viitoare, în ambele tururi, la urne, pentru a contribui la alegerea viitorului lor președinte.

Principalele idei din interviu, partea a II-a:

Despre mersul la vot: „Merg la vot pentru că trebuie să am conștiința împăcată într-un fel”.

„Evident că votul contează. Cu condiția să poți cumula votul într-o anumită direcție. Pentru asta ar trebui ca, dincolo de presa și propaganda partidelor, să avem un electorat ceva mai matur, care să vadă dincolo de sloganuri sau de faimoasele pomeni electorale”.

Despre mesajele electorale:„După atâția ani de zile, și cunoscând puțintel și viața politică, ca tot omul, nu depistez niciun mesaj la niciunul dintre candidați – mesaj care să spună ceva despre ce are de gând că are să facă, chiar dacă fabulează”.

Despre calitățile președintelui: „Cred că, în actualul context, un președinte al României ar trebui să fie capabil să-i asculte pe români. Sună patetic, dar eu sunt antropolog, și trei sferturi din meseria de antropolog înseamnă să știi să asculți oamenii. Spun acest lucru pentru că nemulțumirea din societatea românească este în mare măsură datorată faptului că nimeni nu mai ascultă pe nimeni”,

Interviul pe larg:

Urmează o perioadă plină pentru societatea românească. Românii merg la vot în noiembrie. Dumneavostră mergeți la vot?

Da.

De ce?

Pentru că trebuie să am conștiința împăcată într-un fel.

Ați mers mereu la vot?

Da.

Ați regretat vreodată că ați mers la vot?

De fiecare dată. Dar nu pentru că am mers la vot, ci că a ieșit ce a ieșit. În afară de anul în care a câștigat alegerile domnul Constantinescu și când m-am bucurat câteva luni, în celelalte cazuri a fost un vot negativ. Decât să iasă ăla, oricare ar fi fost ăla, mă duc și mă lupt să iasă ălăltat. Oricum nici pe ăsta nu-l iubesc, dar e mai bun decât primul.

Și acum? Anul acesta, avem cei mai mulți candidați la preșidenție.

La fel. Poate mai mult decât altă dată. Oricum candidații or să se trieze și jucătorii principali sunt mult mai puțini, dar sunt destul de mulți oricum, și încă nu-i știm.

Cum le citiți mesajele?

După atâția ani de zile, și cunoscând puțintel și viața politică, ca tot omul, nu depistez niciun mesaj la niciunul dintre candidați – mesaj care să spună ceva despre ce are de gând să facă, chiar dacă fabulează.

Mediafax Foto// Andreea Alexandru

Până acum avem cel puțin trei mesaje: lupta pentru statul de drept, lucrul bine făcut, mândri că suntem români.

Astea sunt lozinci, nu sunt mesaje, angajezi un publicitar și ți le face. Aici, la noi, se predă marketing electoral, măcar că am tras cu urechea la colegi și știu. Sunt branduri, la fel cum vinzi ciocolată sau dero. Dero miroase cel mai frumos. Bun și? De fapt ,ce-i acolo? Asta nu spune nimeni.

Cum vedeți dumneavostră perioada care urmează? Vom avea un proiect de țară?

Din păcate, categoric nu. N-am nici cea mai mică speranță din acest punct de vedere. Pentru că lupta este strict politică și partinico-individuală, plan de țară nu cred că vom avea foarte curând. Vedeți, sunt marile orientări pe care le-am moștenit și în care, într-un fel, ne-am încadrat și noi. Dar dacă îmi spuneți care e stânga și care e dreapta la noi… că eu în facultatea de științe politice n-am reușit să aflu.

Mulți dintre români consideră că votul lor nu contează. De ce credeți că este important votul?

Evident că votul contează. Cu condiția să poți cumula votul într-o anumită direcție. Pentru asta ar trebui ca, dincolo de presa și propaganda partidelor, să avem un electorat ceva mai matur, care să vadă dincolo de sloganurile pe care le-ați enunțat mai devreme sau de faimoasele pomeni electorale. Or, această maturitate nu există, deși în ultimii ani a început să se formeze – și bună parte prin ceea ce frumos numin noi „căpșunari”, adică prin românii care lucrează în străinătate, care sunt trei milioane, și care au văzut puțintel alte modele civice.

Deci a început să se coacă, să se maturizeze electoratul, pe de o parte, ceea ce e foarte bine. Pe de altă parte, oamenii au obosit să spere. Din sondaje reiese că e general, că e normal, dar la noi e și mai teribil.

Imediat după alegeri, există speranță, entuziasm, optimism că de data asta o să fie altfel. Și când vedem că e la fel, se prăpușeste. E acest joc ca în deșert, suntem și mai emoționali, mai meridionali, spunem că a ieșit al meu și o să fie bine. Or, după două, trei luni, când vezi că e aceeași Mărie cu altă pălărie, te pleoștești rău de tot.

Acest joc între speranță și deziluzie a început să obosească, și n-are rost să mă mai entuziasmez ca prostul, că am mai făcut-o de trei ori, ca după aia să-mi pun cenușă în cap. Din punctul de vedere subiectiv al indivizilor, îmi pare rău, dar s-ar putea să aibă dreptate.

Aveți un mesaj pentru cei care nu s-au hotărât dacă vor vota sau nu în toamna asta, pentru a-i convinge să meargă la vot?

Nu. Ar trebui, dar n-am, pentru că și eu sunt la limita crezului. Dacă nu aș fi, să zic așa, intelectual obligat să reflectez, și să fiu responsabil pentru treaba asta, tentația de a nu merge la vot și în cazul meu ar fi foarte mare. Cred că fiecare trebuie să-și urmeze opțiunea, cu o condiție: să știe de ce a făcut-o. Pentru că există o opțiune pentru ne-vot, dar care să nu fie din lene, din plictis. Eu n-aș da niciun mesaj de tipul nici mergeți la vot, nici nu mergeți la vot, dar fiți conștienți de ce faceți.

Dar pentru cei pe care votul nu-i tentează sub nicio formă și nu vor să iasă la vot aveți un mesaj?

Le spun același lucru: să fie conștienți și să recunoască de ce nu merg la vot. Să-și dea o explicație care să-i mulțumească, cu care să nu se mintă ei însiși.

Unii spun că, dacă nu ieși la vot, nu ai dreptul să comentezi apoi.

Asta este iarăși o lozincă mobilizatoare.

Ce calități ar trebui să aibă un președinte care să-i reprezinte pe români?

Cred că, în actualul context, un președinte al României ar trebui să fie capabil să-i asculte pe români. Sună patetic, dar eu sunt antropolog, și trei sferturi din meseria de antropolog înseamnă să știi să asculți oamenii.

Spun acest lucru pentru că nemulțumirea din societatea românească, este în mare măsură datorată faptului că nimeni nu mai ascultă pe nimeni. Și atunci, îmi iau traista în băț și mă descurc de unul singur. Lipsește dialogul. Și repet, a asculta înseamnă mai mult, înseamnă să ai răbdare și să încerci să înțelegi ce a vrut omul ăla să spună.

Am avut parte până acum de foarte multe sfaturi și soluții, fără acest impediment al ascultării în amonte. Nu mă interesează ce gândește prostimea, eu am soluțiile. Dacă vom avea alt președinte care are soluția, dar puțin îi pasă de ce simte, gândește și îi trebuiește prostimii, suntem tot acolo.

Editor Video: Florin Despa