ASE LA 100 DE ANI. Interviu cu rectorul Pavel Năstase: „1% din populația României a absolvit ASE-ul”. Cum a apărut și când se va încheia criza economică

Prima instituție de învățământ economic superior din România împlinește 100 de ani de existență. La bilanțul de un secol, Academia de Studii Economice se laudă cu sute de mii de absolvenți. Pavel Năstase, rectorul ASE, a declarat într-un interviu pentru gândul că recesiunea economică se va termina când oamenii vor înțelege să fie ponderați în privința consumului.

Gândul: Câți studenți au absolvit ASE-ul în 100 de ani?

Pavel Năstase: Cred că sunt în jur de 300.000 de studenți care au absolvit în ultimul secol. Nu poți să faci calcule pe promoții, pentru că există un anumit coeficient de pierdere la nivelul fiecărei promoții. Dar, statistic vorbind, 1% din populația României a absolvit ASE-ul.

Nu vi se pare mult?

Nu, pentru că dacă ne gândim bine, până acum 10-15 ani, ASE-ul era singurul funizor de învățământ superior economic, în sensul de universitate economică. Sigur că au fost și universități cum e Iașiul, Clujul sau Timișoara, care au și facultăți cu profil economic. Dar din 1913 și până în 1967-1968, Academia de Studii Economice a fost poate singurul furnizor de învățământ superior economic.

Cât la sută din absolvenții de ASE se angajează?

Când spuneți absolvenți de ASE nu este corect, e mai bine spus absolvenți de învățământ economic. Să nu uităm că tot aici sunt asimilați și absolvenții de la inginerie economică. O parte dintre ei lucrează din facultate. Am făcut o ancheta în rândul absolvenților din 2010, 2011, 2012 și am văzut că 92% dintre ei lucrează. Procentul de neangajabilitate este de 8%, care este sub procentul de șomaj pentru grupa de vârstă la care se raportează absolvenți.

Câți dintre ei lucrează în domeniul studiat?

Sondajul nostru arată că 60% dintre absolvenți lucrează pe domeniul lor de pregătire. O treime dintre absolvenți își găsesc de lucru în mai puțin de trei luni de la absolvire. Jumătate dintre absolvenți își găsesc un loc de muncă în 6 luni de la absolvire. La întrebarea cât de utile sunt informațiile primite în facultate – 53% dintre absolvenți au spus că sunt foarte utile. Am constat că absolvenții nu-și folosesc toate competențele pe care noi le-am dat la facultate. Unii dintre ei au semnalat acest lucru, altfel spus pregătirea pe care noi o oferim excede piața muncii.

Senatorii propun ca Ministerul Educației să nu-și mai pună parafa pe diplomele emise de universități. Vor mai avea diplomele ASE aceeași valoare?

La noi încă există această mentalitate că mă duc la universitate și obțin o diplomă. Ar trebui schimbată pentru că nu diploma contează, ci competențele pe care le obții în urma absolvirii programului respectiv. Ar fi foarte bine ca ministerul să lase universitățile să-și pună parafa pentru că ar înseamna responsabilizarea universității. Dar eu aș merge pe ideea următoare: ca totuși să existe o evidență centralizată a acestor diplome pentru a evita falsificarea lor.

Până acum, universitățile românești au intrat în topurile internaționale, dar spre coada clasamentului. Când intră ASE în top 100?

Aici este o altă problemă. Aceste rankinguri nu reflectă întotdeauna ceea ce se întâmplă în realitate, nu poți să măsori cu aceeași unitate de măsură.

Toată lumea spune asta. Dar dacă o universitate ar intra în topuri ar spune invers.

Și la ce i-ar folosi dacă ar spune că e în top 500? Care este explicația de ce universitățile românești nu sunt în aceste topuri? Din cauza faptului că aceste topuri sunt făcute de organisme care iau în calcul cercetarea științifică fundamentală, adică elementul principal este să publice niște articole în reviste de top care sunt pe domeniiile respective. Aceste reviste sunt niște cluburi închise și trebuie să aștepți cam trei ani de zile ca să publici un articol acolo. Cercetarea științifică fundamentală n-o poate face toată lumea. Câțiva fac asta. Cei mai mulți fac însă cercetare aplicativă de care societatea are nevoie. Cercetarea este ca și in sociatate- nu ne putem baza numai pe cei bogați, ci și pe o clasă de mijloc fără de care nu putem face nimic. Acum, la nivel european, tocmai ca să raspundă acestei pregătiri, vor face un clasament pe alte criterii. În acest top, ASE-ul ar putea fi în primele 200 de universități.

A prevăzut ASE-ul criza economică?

Crizele sunt ca și cutremurele, sunt foarte greu de prevăzut. Sunt niște ciclicități în domeniul economic. Dar nu era nevoie de prea multă știință ca să ne dăm seama că nu puteam continua cu o societate care consuma mai mult decât produce. Pentru că, în ultima instanță, acest lucru s-a întâmplat. Ne-am obișnuit să dăm foarte multe credite, oamenii s-au bucurat că și-au cumpărat tot felul de bunuri. A fost o stimulare masivă a consumului, care la un moment dat nu a mai avut acoperire în bani. Ați văzut in Cipru ce se întamplă acum, unde s-a produs o acumulare fantastică. Orice exagerare are concecințe până la urmă. Fiecare coleg din ASE care se ocupă de analize economice a avut studii din acestea. Au și semnalat, nu au spus poate cuvântul ‘criza’, dar au semnalat că este o creștere anormală.

V-a afectat criza economică?

Veniturile au scăzut din ce în ce mai mult. Anul trecut, am avut venituri de 35 de milioane de euro. Prin 2011, veniturile noastre au fost de 60 de milioane de euro. Au scăzut la jumătate.

Când se va termina criza?

Când vom reuși să conștientizăm că trebuie să fim mai ponderați în ceea ce privește consumul, atunci vom ajunge la o situație de normalitate.

ASE-ul a anunțat că anul acesta reintroduce examen de admitere. De ce?

Pentru că dorim să creștem calitatea studenților. Am constat o scădere a calității. Iar rezultatele la examene sunt foarte slabe. Am făcut un sondaj de opinie în rândul studenților și elevilor de liceu și, în proportie de 80%, au spus ‘da’. Și părinții vor. Cei care dau examen ocupă locurile de la buget și o parte din locurile cu taxa. Iar cei care vor să facă ASE neapărat, dar să nu dea examen, vor intra plătit. În fiecare sâmbătă, avem pregătire gratuită pentru admitere, sunt rezolvate probleme de la admitere. Pe noi ne interesează ca acești candidați să aibă niște competențe prin care să înțeleagă ceea ce le predăm noi.