Beatrice MAHLER, despre legătura între obezitate, sforăit, apnee și impotență:„Organismul nu mai are resurse să facă altceva decât să supraviețuiască”

Lumea în care trăim, felul în care ne raportăm la problemele zilnice, tot ceea ce ne umple viața, bucuriile, angoasele, bolile, necazurile, atitudinile conflictuale, atmosfera din familie și activitățile cotidiene, toate vin la pachet cu un somn liniștit sau cu unul agitat, cu insomnii sau hipersomnii. Deși somnul este un factor extrem de important pentru calitatea vieții, mulți oameni nu caută diagnostic și tratament pentru rezolvarea unor afecțiuni ce apar în timpul somnului, deși pot face lucrul acesta și pot găsi remediu cu ajutorul unor medici specializați în domeniul somnologiei.

La Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” există medici care s-au perfecționat în tratarea afecțiunilor din timpul somnului, de la patologii respiratorii (apneea de somn) la cele neurologice (hipersomnii, epilepsii nocturne), insomnii sau complicații cardiovasculare corelate acestor afecțiuni.

În interviul acordat la Gândul Exclusiv, directorul Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, Beatrice Mahler, medic primar pneumolog cu competențe în somnologie și conferențiar, a oferit detalii extrem de importante legate de afecțiunile ascunse care pot fi descoperite în urma diagnosticării precise realizate în laboratorul special dotat cu aparatură performantă în care este monitorizat somnul oricărei persoane care simte că nu se odihnește bine, are stopări de respirație pe parcursul somnului, nu poate dormi, sforăie sau doarme prea mult.

Mulți dintre cei care au apelat la această procedură de diagnostic au descoperit că sufereau de afecțiuni nebănuite. Tratamentele pe care le-au urmat au dat rezultate de excepție pentru calitatea vieții, iar unora le-au salvat viața.

“Este extrem de important să fim atenți la ce se întâmplă în timpul nopții, pentru că, practic, somnul reprezintă o treime din viața noastră, este foarte important să fim atenți nu doar cât timp dormim, ci și cum dormim, dacă avem o igienă a somnului. Dacă nu avem o igienă a somnului, să fim conștienți că tot ceea ce nu facem noaptea sau nu se întâmplă noaptea în mod corect ne influențează pe parcursul zilei și, mai mult decât atât, este punctul de plecare al unor afecțiuni sau de agravare a unor afecțiuni neurologice, cardiovasculare, digestive.

Este extrem de important să ai o discuție cu un medic care este specializat în tulburările de somn și nu aș vrea să trec mai departe înainte de a preciza că, în Institutul «Marius Nasta», evaluarea tulburărilor de somn a fost inițiată de domnul profesor Mihălțan. El este promotorul acestei competențe și în România”, a spus Beatrice Mahler.

Toți medicii care vor să capete competențe în această ramură interdisciplinară pot urma competența în somnologie cu ajutorul și sub îndrumarea prof. dr. Florin Mihălțan, în Institutul “Marius Nasta”. Ei sunt cei care se ocupă de evaluarea pacienților.

„Din fericire, numărul colegilor, nu doar pneumologi, ci și de alte specialități, este în creștere, pentru că nevoia pe care o resimte populația sau atenția pe care populația începe să o acorde acestei părți din viață este tot mai mare, iar acest lucru aduce ca și efect final creșterea calității vieții, creșterea duratei de viață, reducerea riscului de complicații cardiovasculare sau neurologice. O să vă povestesc pe parcursul discuției noastre de legătura extrem de strânsă între tulburările de somn sau lipsa oxigenării în timpul somnului și riscul de accident vascular cerebral”, a mai spus medicul.

“Este extrem de dificil, dacă dormi sigur, să știi ce se întâmplă în timpul somnului și aici apare dificultatea anamnezei”

Dacă persoanele care nu dorm singure sunt mai ușor de sfătuit să vină la spital în cazul în care au probleme în somn pe care singure nu le conștientizează – cum ar fi respirația greoaie, oprirea respirației în anumite momente sau sforăitul intens -, pentru cei care nu au alături o persoană cu care împart intimitatea este mult mai greu să își dea seama că au o problemă care trebuie monitorizată, diagnosticată și rezolvată.

“Este extrem de dificil, dacă dormi sigur, să știi ce se întâmplă în timpul somnului și aici apare și dificultatea anamnezei, adică noi întrebăm pacientul dacă are vreo problemă și el spune: «nu știu singur». Doar că lipsa somnului calitativ în timpul nopții face ca, dimineața, persoana respectivă să se simtă obosită.

Poate să se autoevalueze și să-și dea seama că a dormit șapte, opt ore și dimineața se trezește foarte greu, nu are energie să-și facă activitatea zilnică sau după primele două, trei ore ale dimineții, energia scade brusc și încearcă să compenseze într-un oarecare mod, fie cu mai multe cafele, fie cu energizante, lucruri care pun organismul doar în poziția de luptă, fără să ofere resurse. Așa că este foarte important să fie atenți dacă sunt bine dispuși dimineața, dacă au tonus suficient de activ, să-și compare această perioadă cu perioada din tinerețe, pentru că, de regulă, aceste probleme sunt prezente după vârsta de 50 de ani, mai frecvent. Sigur sunt și tineri, dar lucrurile aici sunt, pot să spun, mai rare și legate de regulă de prezența obezității”, a detaliat Beatrice Mahler.

Ce pot ascunde durerile de cap matinale, somnul agitat, coșmarurile și nevoia de a urina noaptea

Medicul a expus, în cadrul interviului la Gândul Exclusiv, câteva dintre observațiile pe care o persoană le poate face în fiecare dimineață vizavi de modul în care a decurs noaptea, dacă a avut un somn liniștit sau nu, și a arătat ce semne pot trezi suspiciuni cu privire la posibile afecțiuni în timpul somnului. Beatrice Mahler a recomandat ca aceste persoane să aibă un jurnal de somn, care poate fi descărcat de pe site-ul Institutului “Marius Nasta”.

“Să evalueze de câte ori se trezesc cu durere de cap, pentru că este un alt simptom extrem de frecvent la persoanele care au tulburări de respirație în timpul nopții.

Sunt unele cazuri particulare în care prezența nevoii de a urina noaptea poate să ascundă în spate tulburare de somn, pentru că, practic, organismul se trezește și cam astea sunt simptomele din timpul zilei.

Sigur, adoarme foarte ușor la televizor, nu reușește să poarte o discuție, sunt lucruri care se pot întâmpla. Dacă se întâmplă o dată, nu trezesc suspiciuni, dar dacă aceste simptome se repetă o perioadă de timp, este important să ajungă în cabinetul unui medic care are competență în tulburările de somn.

Ce recomand pentru asta este un jurnal de somn și nu trebuie să fie foarte complicat, poate fi descărcat de pe site-ul Institutului. Este foarte important să-l avem o perioadă de timp, pentru a avea o oglindă a ceea ce se întâmplă, pentru că este normal să uităm ce am făcut zilele trecute, adică să nu fim foarte atenți la ce oră ne punem seara în pat, la ce oră ne trezim dimineața, dacă ne-am trezit în timpul nopții, dacă am avut coșmaruri, dacă cearceaful este deranjat pe pat sau nu.

Noi recomandăm acest jurnal de somn cu două săptămâni înainte de ajunge în cabinetul medicului, pentru că ne ajută foarte mult să vedem, dincolo de povestea pacientului, un obicei. De exemplu, întotdeauna întrebăm dacă pacientul are în cameră un televizor, pentru că nu ne ajută dacă orele la care merge la culcare sunt diferite, dacă el se trezește noaptea și pur și simplu pornește televizorul sau are gânduri. Aceste lucruri nu ne ajută.

Și atunci, dacă avem perioade de insomnie, dacă avem perioade în care problemele zilei ne obligă, ne trezesc în toiul nopții, nu este indicat să rămânem în pat, este indicat să facem activități fizice ușoare. În niciun caz să mâncăm. Hidratare, da, pentru că putem să ajungem să dormim într-o cameră cu temperatura un pic mai crescută. Și este bine, după un exercițiu ușor, un duș cu apă călduță. Să citim o carte și, de regulă, somnul revine”, a mai spus Beatrice Mahler.

Cum se face diagnosticarea afecțiunilor în timpul somnului. „Până la cinci apnee într-o oră intră în zona normalului”

Mulți dintre cei care au probleme cu somnul manifestă rețineri atunci când sunt sfătuiți să meargă la medicul cu competență în somnologie, pentru că, după ce se interesează, află că diagnosticarea afecțiunilor în timpul somnului presupune o investigație complexă – polisomnografia – în laboratorul dedicat sau în ambulator, iar pacientul este nevoit să doarmă cu un dispozitiv care înregistrează simutan fluxul aerian nazal, nivelul oxigenului în sânge, poziția corpului, sforăitul și mișcările toraco-abdominale. Directorul Institutului ”Marius Nasta” a explicat, la Gândul Exclusiv, totul despre cele două tipuri de evaluări:

„Avem evaluarea pe care o putem face la domiciliul pacientului, atunci când din anamneză constatăm că este vorba, posibil, de un sindrom de apnee în somn obstructiv, adică atunci când undeva pe căile respiratorii se produce obstrucție, se blochează calea respiratorie și aerul nu mai ajunge în plămân.

Sau avem cealaltă parte de sindrom de apnee, unde semnalul respirator nu pleacă de la nivelul creierului. Este mai rar întâlnită această formă de sindrom de apnee. Este prezent, de regulă, la persoanele care au avut accidente vasculare cerebrale, au o patologie neurologică sau la pacienții care au boli cardiace.

Sunt situații în care cele două tipuri de patologii se suprapun și avem o formă mixtă de sindrom de apnee, iar evaluarea unui astfel de pacient are două etape. Într-o primă etapă, la pacienții care pot să facă această evaluare la domiciliu, adică înțeleg modalitatea în care trebuie să-și monteze aparatul acasă, au posibilitatea să facă acest lucru acasă, nu li se pare foarte complicat să facă asta. De regulă, le dăm acest aparat de evaluare a somnului la domiciliu. Cele mai multe aparate care sunt în acest moment pornesc singure, se opresc singure.

Noi setăm parametrii pacientului – greutate, înălțime, data nașterii și ora la care el, de regulă, se duce la culcare -, aparatul începe să lucreze singur. Sigur, somnul din timpul nopții nu este foarte profund de cele mai multe ori, pentru că, în primele ore, pacientul are nevoie să se acomodeze cu aparatura care îl incomodează. Este de fapt un holter nocturn. Această definiție este mai pe înțeles, dar puțin mai complicată și mai deranjantă, pentru că el nu se rezumă doar la zona trunchiului, ci are și un dispozitiv care evaluează fluxul nazal și un microfon are înregistrează sforăitul.

Dacă în urma evaluării de somn, a doua zi, când descărcăm ceea ce a înregistrat pacientul, constatăm că are un simptom de apnee, aici lucrurile, din nou se impart. În mod normal, dacă vorbim de o persoană adultă, până la cinci apnee într-o oră intră în zona normalului. Adică este oarecum normal ca de cinci ori într-o oră, pe parcursul nopții, respirația să se oprească sau să-și diminueze fluxul pentru o perioadă de zece secunde. Se presupune că această modificare de flux nu aduce un impact funcțional asupra organismului, pentru că organismul nostru este format, are capacitatea să recupereze acele momente în care respirația se oprește.

Nu același lucru este valabil și la copil, pentru că, în acest caz, atunci când avem o apnee în somn și scade concentrația de oxigen, impactul poate să fie semnificativ. De aceea, la copil, orice tip de apnee trebuie evaluat și văzut unde este obstrucția și ea trebuie rezolvată”.

Legătura dintre obezitate, sforăit, apnee și impotență

Conform studiului realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și publicat, anul acesta, în revista The Lancet, peste un miliard de oameni din întreaga lume sunt afectați de obezitate, iar numărul de cazuri  crește, în continuare, alarmant la nivel global.

Beatrice Mahler, medic primar pneumolog cu competență în somnologie, a explicat care este legătura între obezitate și sforăit, dar și ce alți factori favorizează acest zgomot deranjant, iritant mai ales pentru cei care dorm alături de o persoană care sforăie.

“Peste 60% din adulți sunt supraponderali, ceea ce este îngrijorător, pentru că obezitatea trage după ea o serie de dezechilibre metabolice care se transpun în afecțiuni. (…)

Atunci când o persoană sforăie, dă o vibrație a vălului palatin, pentru că el, pe parcursul nopții, se relaxează și atunci fluxul de aer care ajunge în plămân în timpul inspirului determină vibrația vălului palatin. Cu siguranță suntem diferiți. Unii au un văl palatin care ajunge aproape la nivelul bazei limbii în spatele gâtului. Sunt persoane care, de exemplu, nu-și văd faringele, nu văd spatele gâtului când deschid gura și atunci acele persoane cu siguranță au șanse mai mari să fie sfărăitori și este o modificare anatomică moștenită, nu avem ce să facem cu ea.

Medicul ORL poate să aibă niște soluții care să fie eficiente, dar nu este singura cauză și, de foarte multe ori, atunci când soția sau soțul vin cu pacientul la consult, unul dintre lucrurile care fac cuplul să ajungă în cabinet este sforăitul. Acesta este pe primul loc, pentru că deranjează. Sunt situații în care amândoi au aceeași problemă, dar se aud unul pe celălalt și nu pot să doarmă împreună.

Rezolvarea problemei rezolvă și altele. Și aici pot să spun, din experiența pe care o am în evaluarea acestor pacienți, faptul că după ce persoanele care au sindrom de apnee în somn vin ca sforăitori, sunt evaluați și constatăm că au și sindrom de apnee. Se face evaluare, constatăm că au nevoie de o anumită terapie pe parcursul nopții.

Inițierea tratamentului pe parcursul nopții face ca oxigenarea să fie eficientă și o serie de alte probleme să se rezolve. De exemplu, dacă avem un pacient care are și hipertensiune, scade numărul de medicamente necesare în reglarea valorii tensiunii. Dacă avem un pacient care are probleme neurologice, se rezolvă de foarte multe ori o parte din simptomatologie. Dacă sunt pacienți care fac pusee de fibrilație atrială, din când în când inima lor începe să bată foarte repede și neregulat, reglând concentrația de oxigen pe parcursul nopții, ei nu mai intră în pusee de fibrilație și atunci, practic, au o inimă care bate normal.

Partea cea mai impactantă pentru un cuplu este impotența, pentru că scade libidoul, oxigenarea impactează în mod direct această zonă și este o zonă despre care nu se vorbește. Dacă (n.r. – sforăitul) este acompaniat de sindrom de apnee, da, pentru că sindromul de apnee în somn presupune scăderea concentrației de oxigen, presupune un deficit de somn, iar atunci când nu dormim, suntem mai iritați, suntem nervoși, viața nu mai pare frumoasă, nu mai avem răbdare, organismul nu mai are resurse să facă și altceva decât să supraviețuiască și atunci practic pune pe prim plan supraviețuirea care înseamnă funcționarea organelor și alimentație. Și atât!”, a explicat Beatrice Mahler.

CITEȘTE ȘI:

EUTANASIA, un subiect încă tabu în România. Directorul INML: “Cea mai corectă abordare a cazurilor terminale este raportarea la demnitatea morții”

Ce trebuie să știe șoferii care ajung la INML pentru testul antidrog. ”NUROFENUL combinat cu alte medicamente poate să dea efecte psihoactive”

Directorul INML face “autopsia” cazului PANTELIMON: „Legistul nu poate stabili întotdeauna o cauzalitate între un tratament și producerea decesului”