Ce urmează în 2025? Prof. dr. Mircea Coșea: „România va avea un șoc, vor crește impozitele și taxele, altfel nu se poate echilibra bugetul”

Pensiile de serviciu, așa-numitele pensii speciale, au fost introduse la finalul anului 1990, doar pentru magistrați. Scopul a fost acela de a recompensa judecătorii și procurorii pentru serviciul public și riscul asumat în carieră. Apoi, sistemul s-a tot extins și pentru alte categorii profesionale. În România există nouă legi speciale care reglementează pensile de serviciu, iar persoanele care beneficiază de aceste prevederi  primesc pensie mai mare decât pensia medie din sistemul public de pensii, care este calculată pe baza salariului mediu brut pe economie. De pensie specială beneficiază și peste 700 de parlamentari. De departe, însă, din toate aceste categorii profesionale, cele mai mari pensii de serviciu sunt ale magistraților.

Profesorul doctor Mircea Coșea a vorbit, într-un interviu la Gândul Exclusiv, despre acest subiect și despre posibilitatea de a diminua decalajul major între anumite pensii speciale cu cuantum extrem de ridicat, cum sunt cele ale magistraților, și restul pensiilor din societate.

“Ce înseamnă pensia mea? Înseamnă că cineva tânăr de acuma lucrează pentru mine, așa cum eu am lucrat pentru cineva mai bătrân decât mine. Banii pe care eu i-am dat la pensie nu sunt într-un sertar și se iau de acolo. Nu, ei se rulează. Or, cei tineri din România nu mai sunt! Noi avem șase milioane de oameni tineri care sunt în străinătate, dar rudele lor în vârstă sunt în România”.

“Pensiile speciale se pot impozita”

Întrebat dacă se va găsi o soluție pentru ca acest decalaj de cel puțin trei la unu – adică e nevoie de trei oameni care muncesc pentru plata unui singur pensionar din galeria “specialilor” din magistratură -, profesorul universitar doctor în economie Mircea Coșea a dat un răspuns dezarmant:

Nu se va găsi, nu pentru că nu se vrea, nu se poate! Aici nu este economie, este politică. Pe timpul «Statului paralel» – mă rog, așa se numea atunci -, justiția a fost folosită ca o armă politică, a fost transformată în armă politică și avem atâtea cazuri. Această armă politică beneficiază de informație și beneficiază de o situație care e caracteristică actualei clase politice, și anume o poate șantaja, pentru că toată clasa politică are, cum se zice, schelete în dulap, toți sunt, într-un fel sau altul, culpabil de ceva. (…) Deci, va trebui să fie o altă clasă politică, o altă magistratură. E foarte greu, dar se poate face altceva. Se poate impozita.”

“Impozitarea progresivă are un defect”

Referindu-se la tema lansată în dezbaterile publice de ceva vreme, impozitarea progresivă, care se aplică în câteva țări din Europa, profesorul Mircea Coșea a identificat defectele pe care le are o astfel de măsură și a explicat de ce nu se poate realiza în viitorul apropiat.

“Impozitarea progesivă are un defect, și anume că impozitează pe cei care au succes. Deci, dacă ai succes în afaceri, dacă muncești mai mult, este impozitat mai mult, este un fel de frână în stimulare. România nu poate să includă acum acest lucru, pentru că nu are informatizată situația veniturilor și s-ar întâmpla multe lucruri grave. Cred că ar trebui să fie implementat într-o anumită formă, dar nu acum.

Plafonul este o chestiune foarte complicată, foarte sensibilă. Cine determină care este bogăția? Mai ales acum, apar niște idei că ar trebui să fim din ce în ce mai săraci.  (…)

E o poziție care vine din partea Băncii Naționale, nu știu dacă este individuală sau colectivă, a unui domn de la Banca Națională, economistul-șef al Băncii Naționale, care ne spune foarte clar să nu așteptați să mai crească nivelul de trai, ba din contră, adunați PET-uri, reparați-vă pantofii, nu mai mergeți cu avionul, mergeți cu trenul. Adică ne ia ceea ce ne-am dorit. Noi ne-am dorit o motivație, o recunoaștere a faptului că suntem europeni, că putem să trăim din ce în ce mai aproape de nivelul lor. Or, acum … ia vedeți-vă de treabă, plecați de aici, că n-aveți de ce. De ce? Pentru că trăim peste posibilități. Adică ne împrumutăm, nu noi ne împrumutăm, statul se împrumută.

Într-o țară în care trăiești din împrumuturi – pentru că România este o țară care trăiește numai din împrumuturi -, în momentul în care ai 70% bunuri importate, alimentare și nealimentare, în momentul în care ai un deficit tot în creștere a contului curent, adică al îndatorării, e clar că trăiești din împrumut.

Păi, dacă trăiești din împrumut, ca stat, eu ca cetățean, ce pot să fac decât să mă includ în această atmosferă? Adică, sigur că trăim peste posibilități, pentru că posibilitățile noastre nu sunt exploatate. De ce avem atât de mare producția agricolă dacă nu prelucrăm în țară? De ce avem gaze în Marea Neagră pe care ba luăm banul, ba nu-l luăm?”, a explicat analistul economic.

Despre resurse: “La Roșia Montană, nu aurul e important, ci pământurile rare”

Cu toate că România este o țară cu multe resurse naturale, acestea nu sunt exploatate cu cap. În radiografia neputinței decidenților de a face ca investițiile legate de exploatarea resurselor să ducă la bunăstare intră și întregul scandal legat de Roșia Montană care a pus România în imposibilitatea de a mai exploata în acea zonă vreun gram de aur, după ce aria a intrat sub protecția Patrimoniului UNESCO.

Mai mult, importăm minereuri și metale rare care se găsesc în solul României și, dacă ar fi exploatate printr-o politică a resurselor benefică pentru bugetul țării, datoria externă nu s-ar mai umfla de la trimestru la trimestru și de la an la an. Explicația profesorului Mircea Coșea este tranșantă, acesta subliniind faptul că România nu știe să negocieze cu Uniunea Europeană și că există o lipsă gravă de patriotism.

“Eu am o explicație, dar nu știu dacă o să convină oamenilor, pentru că ține de așa-numita teorie a conspirației. La Roșia Montană, nu aurul este important, ci pământurile rare. În lumea aceasta, există un singur loc de unde se exportă pământul rar, în China. Investițiile în pământuri rare în China nu sunt majoritar chinezești, ci și ale unor mari companii străine și mari bogătași ai acestor lumi. România nu trebuia să devină un concurent. Așa cum România nu trebuie să devină un concurent în producția de gaze, nu trebuie să devină un concurent față de marii producători agricoli din Occident. Și atunci, suntem blocați cu acordul nostru.

Spre exemplu, daunele pe care țările din preajmă, din linia de est, le-au avut ca urmare a exportului de grâu ucrainean, polonezii, ungurii, țările baltice au luat poziție. Noi, din contra! Lasă că e foarte bine! Da, dar distrugând într-o mare parte venitul fermierilor români, în condițiile în care recolta a fost bună, veniturile au fost mai mici. E statistic. De ce? că au căzut prețurile? Nu? Concurența ucraineană a fost în România, n-a fost în altă parte.

Eu mereu mă întorc la anumite personaje din clasa politică, ca să nu generalizez, decidenții politici, ca să zic așa, care au fost ei din ‘90 până în prezent, s-au bazat pe sprijinul străin, nu pe sprijinul intern. După ce trec alegerile, rar mai vezi pe cineva în circumscripție sau să facă ceva. În schimb, se duce la Bruxelles. Mi se spune de dimineață până seară că s-a dus la Bruxelles și-a dat mâna… Cu cine? Cu un funcționar de pe acolo. S-a dus la Banca Mondială, a fost primit … De cine? De un cutare… Bun, dar cu ce s-a întors? S-a întors cu promisiunea că va fi sprijinit. Da, cândva, la nevoie!

Suntem nepatrioți. Să știți că mulți condamnă un astfel de discurs pe care eu îl țin acum pentru că e la modă să fii așa. Toate lucrurile merg bine, piața. Ce ne-am face fără Uniunea Europeană? Ar fi vai de noi, dar ce ne-am face dacă am negocia cu Uniunea Europeană? Am câștiga mult mai mult? Uniunea Europeană nu e un zid în care dai cu mingea și vine înapoi. E o instituție, o instituție care are statutul ei, valorile ei. Se poate negocia, se poate discuta, așa cum au făcut și alții!, a afirmat analistul economic.

Curentul suveranist, autarhia și patriotismul economic

În ultima vreme, în Europa a luat amploare curentul suveranist. Întrebat dacă acest curent generat de partide ai căror lideri se bat pentru a ajunge la putere reprezintă o șansă pentru România de a se reforma printr-o nouă viziune și noi strategii, profesorul Coșea a negat categoric:

“Nu. eu nu cred în asta. De ce? Economia, în momentul de față, la nivelul la care a ajuns din punct de vedere al dezvoltării tehnologice, nu poate să fie autarhică, nu poate să se închidă. Avem două elemente care funcționează și pe care trebuie să le luăm ca atare, și anume lanțul valoric, și anume faptul că telefonul ăsta se face cu piese din 40 de țări. Unul singur nu poate să-l facă, ar costa prea mult și lanțul de transport care ne aduce mărfuri din toate părțile.

Există însă altceva. Există o noțiune care a apărut în Franța, un domn prim-ministru de acum vreo 20 de ani, care a repus în circulație un termen mai vechi, vechi de vreo sută și ceva de ani, patriotismul economic. Înseamnă să-ți valorifici resursele, să nu le pierzi, să nu le dai în folosul altora și să ai din toate avantaj pentru piața și populația ta. Asta da, asta putem să facem. Poți să le conservi dacă ai un plan, dacă ai o strategie”.

“Este cinic să te dezvolți prin arme, dar e o metodă de creștere”

Se îndreaptă România spre faliment? Nu, susține profesorul Coșea, dar există o “lentoare” care nu face bine la nivel macroeconomic. În interviul pentru Gândul Exclusiv, profesorul a scos în evidență faptul că șansa României de a se afla în proximitatea războiului o poziționează pe axa intereselor pentru mari investiții.

“Nu falimentăm. Boala României este lentoarea. Mergem încet și ocolim fiecare pietricică. Ne dezvoltăm. Ne-am dezvoltat foarte mult, foarte mult. România s-a dezvoltat din 1990 până acum, însă într-un ritm foarte lent, pentru că nu am valorificat ceea ce avem la nivelul la care ar fi.

Acum, avem, însă, o șansă. Șansa este cinică, pentru că suntem în război. Faptul că suntem cei mai apropiați de război, faptul că în România va fi cea mai mare bază NATO aduce României un spor de interes. Asta înseamnă investiții în plus. Investițiile aduc bani, aduc forță de muncă. Deja au început. Marea fabrică de pulberi, cea mai mare din Europa, se face în România, fabrica Reșița, înghețată, au fost dezghețate, facem iar armament și încet, încet apar lucrurile astea. Este cinic să te dezvolți prin arme, dar e o metodă de creștere.

Pe de altă parte, suntem atât de aproape de acest conflict încât nu ne vor lăsa să murim aici cei mari, aliații noștri strategici, care vor spune la un moment dat și cine să fie candidat la președenție, cineva care poate să țină în frâu situația, care va spune la un moment dat și câți bani să dăm din PIB pentru armament, pentru că se duce la fabrica lor, se duce și în România. Deci, situația asta nu lasă România să cadă.

România va avea, probabil, anul viitor un șoc, pentru că vor crește impozitele și taxele, că altfel nu se poate echilibra bugetul. Dar vom avea, probabil, investiții mult mai multe decât până acum și probabil că vom fi sprijiniți de Uniunea Europeană să o scoatem la capăt și cu PNRR-ul ăsta care s-a cam încâlcit. Toți, acum, au nevoie ca acest mal la Marea Neagră să fie consolidat, pentru că inflamarea belicoasă care va fi – pentru că va fi -, este în primul rând bazinul Mării Negre”, a explicat Mircea Coșea.

Nevoia de a avea un președinte patriot

Interesele României țin și de politica externă, de colaborarea cu alte state, de tratatele care se semnează la Cotroceni, de modul în care sunt mediate conflictele între puterile statului, precum și între stat și societate. Ce fel de președinte ar trebui să aibă România pentru ca lucrurile să se așeze în matca lor?

“Aș putea să spun așa, uitându-mă la președinții altor țări: să fie un om cool, să fie un om care vorbește câteva limbi străine, să fie un om care are deschidere la cancelarii europene. Dar eu aștept un singur lucru de la un nou președinte: să fie român, român în sensul de patriot. Poate să fie german, maghiar, orice, dar să țină cu țara, să nu lase țara pentru interese personale, să nu să derobeze de marile probleme ale țării și să intervină din când în când cu niște truisme, și cineva care să fie absolut legat de ceea ce se întâmplă în țară.

Pentru că președintele Iohannis n-a fost legat, nu l-a interesat sau n-a putut sau n-a știut, nu știu, dar pentru el România a fost o trambulină pe care acum o folosește ca să ajungă în altă parte. Foarte bine, îi urez succes. Dar acum avem nevoie de unul care să intre în problemele noastre și să facă în așa fel încât lupta politică să fie o luptă, să zicem, pozitivă. Adică aștept de la noul președinte să facă un consens cu toate partidele pentru un program de țară adevărat. Să fie un om care împinge lucrurile, nu care le desparte – unu-i bun, unu-i rău, altui PSD, altul nu e PSD”, a spus Mircea Coșea.

CITEȘTE ȘI:

Ne paște falimentul? Prof. dr. MIRCEA COȘEA: “Dacă taxele pe muncă s-ar micșora, statul ar obține mai multe beneficii. Asta înseamnă viziune!”

Adrian Câciu, ministrul Investițiilor: „Avem inflație importată, pentru că suntem DEPENDENȚI, în ceea ce privește alimentele, de importuri”

EXCLUSIV | 2024, anul supraviețuirii economice? Analist financiar, scenariu sumbru: „Peste 100.000 de «victime» în mediul de afaceri”