Cercetătorul și studenta din Sălaj care încearcă să culeagă din plante un LEAC PENTRU CANCER

Sute de specialiști din întreaga lume lucrează în prezent pentru tratarea bolii care, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, ucide anual circa opt milioane de persoane: cancerul. Echipa de la Centrul de Cercetări Bilogice din Jibon, județul Sălaj, vine însă cu o abordare nouă: revenirea la medicina tradițională și punerea în evidență a proprietăților anumitor plante.

Așa au descoperit că, spre exemplu, extractul de Angelică (Angelica archangelica) are proprietatea de a stopa multiplicarea celulelor canceroase, a povestit pentru gândul Cosmin Sicora, directorul Centrului.

„În mod normal, celulele se divid, însă în cazul cancerului sunt celule care se multiplică. De obicei, organismul limitează rata diviziunii celulare și menține organele și celulele în niște parametri care sunt fiziologic normali. În cazul bolii, ele încep să se dividă necontrolat și atunci se dezvoltă acele tumori. Ei bine, extractul acesta blocheză dezvoltarea lor și le aduce cumva sub control. Acesta este tipul de efect pe care noi îl căutăm: blocarea diviziunii haotice”, a explicat el.

EXTERNE Un cuțitar sirian a ÎNJUNGHIAT două persoane la Berlin în ajunul Revelionului. Atacul survine la câteva zile de la tragedia de la Magdeburg

20:04

EXTERNE Schengen 2025, ora 00.00. Miniștrii de Interne român și bulgar vor DESFIINȚA simbolic bariera de pe Podul Prieteniei

18:50

Totul a pornit de la ideea că leacurile folosite de strămoși au, de fapt, fundament știițific: „Există plante care sunt promițătoare pentru domeniul acesta, fiindcă ele sunt folosite și în tradiția populară, etnobotanică. În ultimul timp, termenul acesta a fost folosit cumva distorsionat, pentru plantele acestea cu efecte psihotrope, dar etnobotanica înseamnă folosirea tradițională a plantelor pentru diferite tratamente”, a precizat directorul Centrului.

„Noi vrem să fructificăm cumva tradiția aceasta locală de a folosi plantele ca tratament și vrem să vedem, din punct de vedere știițific, ce efecte au. Pentru că din bătrâni se știe că planta X este folosită la tratarea unei anumite boli, dar noi vrem să stabilim fundamentul științific, să documentăm fenomenul”, a adăugat Sicora.

„Am început proiectul fără să avem finanțare”

Proiectul de cercetare a fost demarat în urmă cu trei ani, deși nu a primit niciun fel de finanțare. Acesta este și motivul care deocamdată împiedică dezvoltarea lui și mărirea echipei de lucru, formată în prezent din numai două persoane: un cercetător și o studentă.

„Am început proiectul fără să avem finanțare, pentru că aveam oameni care puteau să lucreze pe partea aceasta, și am făcut inițial niște studii pilot, să spunem așa, ca să avem o bază de la care să pornim”, a povestit Sicora. „Sunt doi cercetători care lucrează pe partea aceasta și sigur că se mișcă destul de încet proiectul, tocmai din lipsa finanțării până la ora actuală. Dar noi sperăm ca odată cu demararea finanțării cercetării românești, în anul viitor, să obținem sprijin și să putem să ne desfășurăm activitatea mai bine. De fapt, aceasta este o problemă generală a cercetării în România, fiindcă de peste un an nu s-au mai finanțat proiecte”, a adăugat el.

FOTO: Centrul de Cercetări Biologice din Jibou

FOTO: Centrul de Cercetări Biologice din Jibou

Și totuși, Cosmin Sicora este încrezător că proiectul își va primi șansa pe care o merită. 100.000 de euro ar fi suma necesară cercetării care ar putea pune bazele unui tratament revoluționar pentru cancer: „Noi sperăm să putem dezvolta proiectul pe viitor, dar asta depinde, bineînțeles, și de existența unei surse de finanțare pe care să ne putem baza”, a afirmat el. „Dacă am include mai multe plante, în afară de cele patru – Angelica archangelica (angelica), Sedum telephium (norocel), Agrimonia eupatoria (turița mare) și Rumex acetosa (măcriș)  – atunci ar însemna să avem un proiect mai extins, poate chiar să angajăm cercetători din străinătate. Pentru buna lui desfășurare, 100.000 de euro ar fi o sumă foarte bună pentru analizele acestea curente, fiindcă sunt reactivi, sunt substanțe foarte scumpe cu care se lucrează”, a mai spus Sicora.

Până acum, rezultatele cercetării de la Centrul din Jibou s-au fructificat doar prin publicarea unui articol științificîn jurnalul „Studia UBB. Biologia”, revista ce aparține Universității „Babeș-Bolyai”, din Cluj, și câteva materiale de presă. Munca trebuie însă dusă mai departe, precizează Cosmin Sicora.

„Noi nu suntem nici dotați și nici nu vom face studii clinice. Suntem doar un centru de cercetări în domeniul plantelor, deci, practic, noi obținem informațiile acestea de cercetare fundamentală pe care le publicăm în articole științifice, și care apoi sunt preluate de colegii noștri”, a explicat el. „De fapt, așa se procedează peste tot în cercetare, acesta este lanțul de evoluție a informației științifice: se publică articole, alții văd ce facem noi și clădesc mai departe pe fundamentul acesta. Deci, noi publicăm articole științifice cu rezultatele noastre urmând ca, probabil, cele mai promițătoare dintre aceste extracte să fie preluate și folosite în studii în domeniul biomedical. Noi nu facem asta și nici nu avem cum, pentru că nu este domeniul nostru”, a continuat acesta.

FOTO: Centrul de Cercetări Biologice din Jibou

Oricum ar fi însă, directorul Centrului de Cercetări Biologice din Jibou se arată hotărât să nu renunțe la munca începută, indiferent de obstacole: „E o direcție de cercetare pe care eu vreau să o încurajez aici și să o perpetuăm, să fie permanentă această activitate. Poate mai elaborată, poate mai puțin elaborată, în funcție de finanțare, dar să existe ca și direcție de cercetare în centrul nostru. Pentru că este important să și analizăm sau să studiem plantele”, spune el.

„Pe mine asta m-a fascinat în primul rând: faptul că în tradiția populară anumite plante sunt folosite pentru anumite tratamente, iar când le studiezi îți dai seama că există o bază științifică pentru lucrul acesta. Și e și frumos să te întorci cumva la tradiția populară și apoi să o preiei și să o dezvolți și științific”, a adăugat el.

În plus, este convins că instituția pe care o conduce va deveni un nume important în rândul centrelor de cercetare mondiale. Acesta este și motivul pentru care a ales să revină în România după ce și-a dat doctoratul în Ungaria și a primit o serie de burse postdoctorale în Finlanda, Canada și SUA.

„Și în România se poate face cercetare la nivel internațional”

„Eu sunt originar din Jibou. Am terminat Facultatea de Biologie la Cluj, la Universitatea Babeș-Bolyai, inclusv masterul, și apoi am făcut doctoratul la Szeged, la Centrul de Cercetări de acolo”, a povestit el.

„Am avut apoi burse postdoctorale în Canada, Finlanda și SUA. De acolo m-am întors la Jibou, pentru că am fost convins că și în România se poate face cercetare la nivel internațional: trebuie doar oameni cu idei și puțin sprijin. Iar la Jibou am găsit aceste condiții. Mi-am dat seama că venind la Jibou pot să-mi desfășor activitatea cel puțin la fel de bine ca în străinătate. Și atunci, de ce să nu fac lucrul acesta în țara noastră? În plus, ajutăm până la urmă și la dezoltarea nivelului cercetării biologice în România. Mergeam înainte la conferințe și eram câțiva români, 2-3, dar toți veneam de la universități sau centre de cercetări din străinătate, niciunul din țară… M-am gândit că e păcat să fie așa”, a adăugat el.

Acum, la cinci ani de la revenirea în țară, este mai mult decât mulțumit de alegerea pe care a făcut-o atunci. Centrul de Cercetări Biologice din Jibou a reușit să atragă chiar și specialiști străini. Unul dintre studenții pe care i-a cunoscut în timp ce se afla în Finlanda îi este acum coleg. A ales România în detrimentul altor țări, atras de un proiect al instituției din județul Sălaj.

„Avem un alt proiect foarte interesant: aici suntem probabil cei mai buni din țară și la nivel internațional. Este pe partea de studiu al fotosintezei și oținerea de hidrogen de către plante, dar inferioare”, a explicat Sicora.  „Primele plante au fost sub formă unicelulară – oceanobacterii, deci bacterii care făceau fotosinteza. Și atunci, în anumite condiții, aceste bacterii produc hidrogen, fixează energia solară sub formă de hidrogen, iar el este un combustibil foarte bun pentru că nu poluează așa cum se întâmplă cu petrolul, gazele sau cărbunele, în sensul că atunci când arzi hidrogen se produce doar o moleculă de apă și nu se produce dioxid de carbon, care este un gaz cu efect de seră”, a continuat el.

FOTO: Centrul de Cercetări Biologice din Jibou

„Avem un cercetător din străinătate care a venit să lucreze cu noi. Dalton Carmel este de origine indiană, dar și-a obținut doctoratul în Finlanda, la Universitatea din Turku. Putea să meargă în Statele Unite ale Americii sau la orice altă universitate mare din lume, dar a ales să vină la noi, în Jibov, pentru că lucrăm la ceva foarte interesant și el a simțit că aici cariera lui se poate dezvolta bine. Mă bucur foarte mult că a ales să vină aici și este, desigur, și un avantaj pentru noi pentru că este un om foarte experimentat!”, a spus Sicora.

Dincolo de toate acestea, un lucru mai este important: ca oamenii să fie informați în legătură cu activitatea Centrului de Cercetări Biologice din Jibou. „Până la urmă ține de datoria ta, ca cercetător, să vorbești despre ceea ce faci, să le transmiți informații celor din jur. E foarte importantă comunicarea științifică, iar faptul că lumea conștientizează ce fac cercetătorii contează foarte mult. Pentru că altfel ai tendința celor care sunt la conducere de a gândi cumva că aruncă banii în cercetare și nu se face nimic. Nu este deloc așa!„, a adăugat Cosmin Sicora în cele din urmă.

QUIZ:

1. Câte persoane sunt diagnosticate anual cu cancer?

2. Ce tipuri de cancer sunt cele mai frecvente?

3. Ce tip de cancer provoacă cele mai multe decese?

4. Cine a folosit pentru prima dată termenul „cancer”?

5. Câți bolnavi de cancer sunt în România?