„Dacă un german se uită la Discovery și apoi la știri, o să se întrebe care-i România”. Ministrul Turismului, despre investiții, evaziune și vacanțele lui Dragnea în Brazilia

„Dacă am un contract, cum au fost în trecut cu Discovery, cu National Geographic, și avem o imagine pozitivă, zicem că se uită cetățeanul, din Germania, de exemplu, pe National Geographic, „vai ce frumoasă este România”. Mută cu telecomanda și dă pe un canal de știri și acolo îi apare cu imagini negative despre România. Cetățeanul acela ce imagine să-și facă despre țara noastră? Ce o să spună: asta e România, ce am văzut pe Discovery, sau asta-i România pe care am văzut-o la canalul de știri?”, spune Dobre. 

Dincolo de asta, chiar dacă lucrurile încep să se miște,  problemele nu au dispărut peste noapte. „Există evaziune în turism, îmi asum.Credeți că avem doar 122.000 de locuri de cazare pe litoralul Mării Negre, că atât sunt clasificate prin Ministerul Turismului?. Eu cred că sunt mai multe”, afirmă ministrul, care pregătește o surpriză hotelierilor, în noua lege a turismului. „O să avem un capitol special pentru un sistem electronic pentru evidența activității de turism din România. Toate unitățile de cazare din România vor fi legate la un server și la acest server se strâng toate datele. De exemplu, pe noi la Ministerul Turismului ne interesează circulația turiștilor în România, câți turiști avem în România, cum au fost, în ce perioadă au venit, așa încât să știm și investițiile unde să le prioritizăm”. 

O estimare reală a numărului de turiști nu se poate face în acest moment, afirmă Mircea Dobre, fără a dramatiza afluxul de români către destinații precum Grecia, Bulgaria sau Turcia, pentru că „este normală o circulație a turiștilor în tot ce înseamnă Uniunea Europeană, și nu numai”. 

VIDEO Individ care amenința că va comite un ATAC la un târg de Crăciun, arestat în Germania

18:47

POLITICĂ Marcel Ciolacu în Parlament: „Acest Guvern nu va fi unul care să ia măsuri de AUSTERITATE!”

18:46

„Normal, ne interesează să păstrăm, în primul rând turiștii români în România pentru că, dacă facem o analiză, cei mai importanți turiști ai României sunt români. Pe locul doi, sunt tot românii, dar cei plecați afară, care muncesc în afara României. Sunt aproximativ 5 milioane. Vin de două ori pe an și achită pachete de servicii turistice. Și, normal, pe locul trei sunt turiștii străini care vizitează România. Avem 20 de milioane de români pe care vrem să-i ținem cât mai mult în țară”, spune el. 

Întrebat despre preferința șefului său de partid, Liviu Dragnea, pentru Brazilia și nu pentru Costinești sau Vama Veche, de exemplu, Mircea Dobre spune că l-am văzut pe Liviu Dragnea și în Delta Dunării sau la pescuit și „nu trebuie să găsim acum soluții sau să fim populiști, și să spunem „sunt român, trebuie să stau doar în România””. 

Cât îi privește pe turiștii străini, în planul Ministerului Turismului se află piața asiatică. „Știți că am desființat birourile de promovare externă, acum o să le reînființăm, dar cu un alt statut, cu un statut diplomatic. Pe partea de Asia vrem să facem o promovare mult mai bună, mult mai intensă, mult mai profundă. Suntem și în discuții cu Ministerul Afacerilor Externe să vedem ce soluții găsim pentru a reduce perioada de acordare a vizelor. După cum știți, pe partea Schengen, dânșii își iau viza în 24-48 de ore, pe când la noi durează mult mai mult, câteva zile. Vrem să facem o promovare mult mai intensă, poate nu doar la Beijing să deschidem un birou de promovare, poate și la Shanghai. Trebuie să ne uităm și la India, pentru că sunt mulți cetățeni indieni care s-ar îndrepta spre România, dar trebuie să ne cunoască în primul rând. Trebuie să intrăm în zona de promovare și deja am început niște discuții și s-a realizat chiar și un eveniment la ambasada României din India. Asia, în general, este o piață care trebuie deschisă cât mai mult”, a spus el. Mircea Dobre a mai anunțat că birourile de promovare externă vor fi reînființate, dar vor avea un statut diplomatic, două dintre ele plănuind să fie deschise în China. 

Interviul integral cu Ministrul Turismului, Mircea Dobre

Gândul: Domnule ministru, e vară, e vremea concediilor, lumea fuge către mare, dar fuge în Grecia, în Turcia, în Bulgaria. Cum explicați această situație? Ce lipsește României să aibă mai mulți turiști la mare? 

Mircea Dobre, ministrul Turismului: În primul rând, trăim în Uniunea Europeană. Este normală o circulație a turiștilor în tot ce înseamnă Uniunea Europeană, și nu numai. La fel cum alți turiști străini vin în România și, dacă ne uităm pe datele statistice din primul semestru pentru 2017, avem o creștere destul de interesantă pe circulația turiștilor în România. Deci nu cred că trebuie să stăm acum și să analizăm că fiecare român pleacă undeva afară. Normal, ne interesează să păstrăm, în primul rând turiștii români în România pentru că, dacă facem o analiză, cei mai importanți turiști ai României sunt români. Pe locul doi, sunt tot românii, dar cei plecați afară, care muncesc în afara României. Sunt aproximativ 5 milioane. Vin de două ori pe an și achită pachete de servicii turistice. Și, normal, pe locul trei sunt turiștii străini care vizitează România. Avem 20 de milioane de români pe care vrem să-i ținem cât mai mult în țară. 

Vreți să-i țineți mai mult în țară. Nu-l țineți pe Liviu Dragnea mai mult în țară, care pleacă în vacanțe în Brazilia, de exemplu. Ați vorbit cu Liviu Dragnea, care este și șeful dvs. de partid, să-l întrebați „domnule președinte, de ce nu veniți la Costinești, la Vama veche”? Nu v-ar ajuta? 

Dar l-ați văzut de dl. Liviu Dragnea în Delta Dunării, l-ați văzut de dl. Liviu Dragnea la pescuit. Cum avem români care își petrec vacanța și în România, normal că se duc și în afara României. Să nu exagerăm acum, și mie îmi place să îmi petrec vacanța în țară, am niște zone care îmi plac foarte mult, în special zonele montane, dar în același timp îmi place să merg să vizitez și alte locuri. Nu neapărat zone montane sau de litoral, ci alte orașe, alte capitale, nu e nimic greșit. Nu cred că trebuie să găsim acum soluții sau să fim populiști, să spunem, și să spunem „sunt român, trebuie să stau doar în România”.

Că ați vorbit mai devreme de Bulgaria, dacă vă uitați la Bulgaria, o să vedeți că, raportat la numărul de cetățeni bulgari, numărul de turiști bulgari care vin în România este foarte mare. Sunt mai mulți bulgari care vizitează România, decât români care vizitează Bulgaria. Sunt foarte mulți români care tranzitează Bulgaria și bulgarii spun că sunt turiști. Nu este adevărat.

Avem, totuși, o problemă de infrastructură pe litoralul mării Negre. Avem Mamaia, Vama Veche, dar și stațiuni care în urmă cu câteva zeci de ani erau foarte căutate și acum sunt în paragină, Neptun, Cap Aurora, Venus…

Dacă ne uităm la sudul litoralului, o să observați că lucrurile s-au schimbat în bine. Au apărut investitori care au achiziționat mai multe unități de cazare, n-o să le dau numele ca să nu le fac reclamă, și au început să investească foarte mult. E un grup important de companii care a cumpărat patru sau cinci unități de cazare mari din zona de sud a litoralului, a făcut investiții și a urcat clasificarea respectivelor unități de cazare. A apărut și sistemul all-inclusive în zona de sud a litoralului. Ideea e că noi am fost în spate cu partea de facilități fiscale. Am început cu aceste facilități fiscale pe zona de turism și alimentație publică acum trei ani. Oricine își dorește să fie rezultate imediate.  Nu se poate, trebuie să treacă o perioadă. Bulgaria a avut facilitățile fiscale acum opt-nouă ani, acum s-a terminat. Nu mai este același trend pozitiv sau ascendent de număr de turiști care vizitează respectiva țară. Din contră, a scăzut. La ei a fost spațiul mult mai mare, de a dezvolta și a face investiții noi în alte complexuri hoteliere absolut noi. La noi, infrastructura era deja creată. În momentul la care la noi exista turism, înainte de 1990, și știm foarte bine că erau foarte mulți turiști care vizitau România, aveam o infrastructură. Noi lucrăm cu aceeași infrastructură și mă refer aici strict la construcții. Nu poți să le dărâmi. Nu vine nimeni să achiziționeze un hotel de 10 nivele să-l dărâme și să facă altul. Ia partea respectivă cu terenul aferent și acolo dezvoltă și alte chestiuni de agrement. Se poate face o modificare în interiorul unității de cazare. De exemplu, nu mai păstrez 20 de camere pe nivel, păstrez 14, le măresc, vin cu niște apartamente, îl facem mai de lux, ceea ce ne lipsește nouă foarte mult. Dacă vă uitați acum a început să se investească mai mult și pe zona de sud, dar și pe zona stațiunii Mamaia. Noi nu prea avem hoteluri de 4, 5 stele.

Sunt căutate hotelurile de 4,5 stele, de români, de străini, de cine?

Și, și. S-au deschis două unități de patru stele foarte bine puse la punct, chiar patru stele plus în zona stațiunii Mamaia. S-au dezvoltat și pe zona de sud, de la 3 stele le-au adus la 4 stele prin investițiile făcute. Sunt căutate. Anul trecut, am avut în stațiunea Mamaia, campionatul mondial de șah la juniori, anul ăsta este campionatul mondial feminin de șah și a venit o țară, cu delegația respectivă, cum se fac demersurile pentru organizare și ne-au spus că au nevoie de 200 de camere de 5 stele. Nu avem 200 de camere de 5 stele într-un singur loc. Un hotel de 5 stele nu poate să meargă la fel ca unul de 2 sau 3 stele, în ceea ce privește circulația mare de turiști sau numărul de camere ocupate. Sunt alte prețuri și altă valoare adăugată, dar sunt căutate. În momentul în care sunt evenimente destul de mari, și văd că au început să se dezvolte și să apară mai multe și pe litoral, și în țară, atunci cererea începe să crească.

Turismul de weekend pe litoral, care este foarte practicat, oamenii se duc de vineri până duminică. Ați făcut o estimare ce pierderi sunt în condițiile în care oamenii nu se duc pe perioade mai lungi și gradul de ocupare nu e constant?

Nu putem să facem noi asta, pentru că investițiile în turism în România 99,99% sunt private. Aici fiecare trebuie să-și facă analiza. Noi trebuie să ne gândim: chiar știm să vindem, știm să ne punem în valoare tot ce avem? Pentru că noi de fiecare dată ne-am raportat doar la a vinde casă și masă. Dacă ne uităm la țările vecine, nu au ce avem noi când vorbim de obiectiv turistic, obiectiv cultural, zone unicat – Delta Dunării, ce avem pe partea de patrimoniu UNESCO. Noi nu punem lucrurile astea în valoare.

Deci nu știm să vindem ce avem?

De abia acum s-au făcut niște pași, în 2016-2017. Am și schimbat puțin. Am vorbit și cu cei de la ANAT să facem întâlniri între tour operatori la nivel de ambasade. Pentru că la târguri nu durează mai mult de 5-10 minute o întâlnire, hai 15 minute. Este un flux foarte mare de companii de turism, care vând, achiziționează și nu au timp să stea de vorbă. Pe când la un be to be în cadrul unei ambasade, când iei toți tour operatorii din țara respectivă și îi aduci pe operatorii români cei mai mari, mai ales pe cei care sunt pe incoming, altfel se dezvoltă, stau câteva ore, discută, socializează, chiar pot să plece de acolo cu niște pre-contracte. Portugalia, Spania au fost un succes.

Aș vrea să revenim un pic la litoralul românesc, ați vorbit la un moment dat de acele vouchere de vacanță. S-au distribuit, cui, câte?

Am spus în programul de guvernare că vom crea temeiul legal astfel încât de la 1 iulie 2017 aceste vouchere de vacanță să se acorde de către instituțiile centrale, locale și companiile de stat din România. Noi când am intrat la guvernare în ianuarie, termenul pentru voucherele de vacanță avea termenul prorogat până la 31. 12. 2017. În prima ordonanță de urgență am prorogat până la 30.06.2017, astfel încât, până la 1 iulie, să creăm temeiul legal. Am scos OUG 46/2017 care spune clar că în perioada 1 iulie 2017 – 30 noiembrie 2018, indemnizațiile sau primele de vacanță se acordă sub formă de vouchere de vacanță, în valoare de 1.450 de lei. Dacă o instituție centrală, locală sau companie de stat a dat în anul 2017 a dat această valoare sub formă de vouchere, în 2018 nu o mai dă până la 30 noiembrie. Dacă nu a dat în 2017, dă în 2018, până la 30 noiembrie. Aceste vouchere au valabilitate un an de zile calendaristic. De la 1 decembrie la 1 decembrie 2018, trebuie realizată o hotărâre de guvern, împreună cu ministerul muncii, pentru că toate aceste indemnizații sau prime de vacanță se vor acorda direct în salariu, cum scrie în legea salarizării unitare adoptate de parlament. Acum, prioritatea fiecărei instituții publice și-o cunoaște fiecare ordonator de credite, n-am cum să oblig pe cineva. Dar este un lucru cert, cine nu dă în 2017 este obligat să dea în 2018. Când se construiește bugetul fiecărei instituții în parte, atunci trebuie să-și prevadă filă bugetară pentru vouchere de vacanță. Acestea nu sunt doar pentru litoral sau anumită zonă, sunt pentru toată țara.

Sunt pierderi în turism, pentru că de fiecare dată auzim și vedem că sunt oameni care au afaceri în turism care se plâng. Aveți o colaborare cu ANAF-ul și veți o dimensiune a evaziunii din turism? Pentru că de multe ori am văzut că sunt unii care se plâng, dar în spate este de fapt o evaziune.

Da, îmi asum, este evaziune în turism. Credeți că avem doar 122.000 de locuri de cazare sunt pe litoralul Mării Negre, că atât sunt clasificate prin Ministerul Turismului? Eu cred că sunt mai multe. De aceea, în legea turismului o să avem un capitol special pentru un sistem electronic pentru evidența activității de turism din România. Ce face acest sistem? În primul rând, mie nu mi se pare normal ca un turist când ajunge în vacață la recepția unui hotel trebuie să completeze o fișă. După ce că și așa în timpul anului completează la fișe, declarații de toate tipurile, ajunge în vacanță și începe prin a completa o fișă. Deci să eliminăm o dată asta. Realizăm un sistem electronic, măcar la capitolul ăsta stăm foarte bine în ceea ce privește IT-ul și viteza internetului în România, și toate unitățile de cazare din România vor fi legate la un server și la acest server se strâng toate datele. De exemplu, pe noi la Ministerul Turismului ne interesează circulația turiștilor în România, câți turiști avem în România, cum au fost, în ce perioadă au venit, așa încât să știi și investițiile unde să ți le prioritizezi. Noi nu știm câți turiști avem, de unde sunt, unde vin, unde stau mai mult, cât stau, ce-au făcut, ce-i interesează. Nu știm nimic. Este o chestiune relativă la ora actuală. Colegii de la INS dau tot ce pot ca să strângă aceste date, dar nu sunt reale, și trebuie să recunoaștem. Apărând acest sistem electronic, evaziunea se va reduce foarte mult. Unii au mai înțeles. S-au făcut adrese de către colegii din direcția de control pentru că descoperim, inclusiv pe site-urile de promovare, pe site-urile de turism care vând pachete turistice, unități de cazare care nu dețin licență din partea ministerului. Am zis, frumos trebuie să le aducem la cunoștință că trebuie să treacă pe la această instituție să se clasifice și normal intră într-un sistem care poate fi gestionat și de către ANAF, să-și plătească dările la stat. Inclusiv cei care au apartamente de vacanță, care încasează bani, trebuie să facă același lucru, trebuie să fie clasificați. Sunt unii cetățeni care au înțeles.

Sunt acele doamne pe marginea drumului cu cartoane cu cazare. Cu ele ce faceți?

Eu am discutat cu colegii din ANAF și le-am învederat acest lucru. Ministerul Turismului nu poate să facă nimic, cine poate să facă poate să facă ANAF. Și aici avem o limitare, pentru că asta ar însemna ca un coleg din control de la ANAF să se oprească pe stradă și să-l întrebe pe acel on „dumneata ce faci?”. Pentru că el flutură o cheie, știm ce se întâmplă mai încolo, dar ce-i faci mai departe? Trebuie făcută o modificare din punct de vedere al legii, cred eu. Putem face flagrant. Se duce un inspector ANAF, „dom`ne vreau si eu o cazare” și respectivul pleacă cu inspectorul ANAF și, normal, îl prinde. Făcându-i flagrantul, normal, îl prinzi că este infractor, face evaziune fiscală și conform legii este infracțiune și se pedepsește cu închisoarea, dacă nu mă înșel. Dar nu cred că trebuie să ajungem aici. Trebuie să avem și noi spiritul ăsta de civism în noi: trebuie să înțelegem că trebuie să ne plătim și noi datoriile la stat, să ne respectăm statul în primul rând. Și eu vin din privat, eu spun că am respectat statul și am plătit datoriile când am fost într-o companie privată, cu toate greutățile crizei finaciare. Dar ne hotărâm și noi să nu mai fentăm statul? De ce de fiecare dată trebuie să găsească legiuitorul, să stea să se chinuie, să facă în așa fel încât cetățenii respectivului stat să-și plătească dările la stat?

Or să spună doamnele acelea, fură ăia la București și acum vin și se bucură că iau eu 50 de lei pe noapte la o cameră.

Cine fură să plătească. Și să-și asume acest lucru, că poate se gândesc și cei care fură că nu mai trebuie să fure.

Deci aveți o estimare a evaziunii în turism?

Nu am și chiar dacă aș avea, nu știu dacă ar fi reală. Pentru că că, v-am sus, pe litoralul Mării Negre sunt aproximativ 122.000 de locuri de cazare clasificate de Ministerul Turismului.

A fost Neversea de curând și au fost aproape 150.000 de oameni…

Da, v-am răspuns afirmativ. Există evaziune fiscală. Bineînțeles însă că nu este singurul domeniu, mai sunt și altele.

Vin turiștii străini în România, este o destinație de vacanță?

Da, de exemplu, unii vin pe nișă. Avem un exemplu, este un club de distracții de pe litorralul Mării Negre, un simplu exemplu, care a intrat pe o nișă și anume organizează tot felul de petreceri, petrecerea burlacilor și așa și-a câștigat la târgul de la Londra clienții, și vin foarte mulți englezi. De asemenea, foarte mulți vin pe zona de centru a țării, pe zona de vest a țării, în special în zonele montane. Trebuie făcut mai mult ca să avem mai mulți turrști străini pe zona de litoral și Delta Dunării. Acolo trebuie făcută o politică de promovare comună. Dar nu știu dacă știm să le vindem împreună foarte bine pentru că noi de fiecare dată ne axăm pe casă și masă. Nu, trebuie să ne gândim că trebuie să vindem pachet. Știți foarte bine, când ne ducem afară într-o stațiune, într-un hotel, avem niște birouri, niște mese, în partea de recepție unde găsim excursii de tot felul, agrement, de vizitare obiective. Eu nu am văzut la noi în unitățile de cazare așa ceva. Dacă nu vii în întâmpinarea turistului, săracul turist de unde să știe ce să facă. Vino în întâmpinare, ia-ți pliantele respective, du-te peste el, fă-i o informare în cameră.

Deci este o chestiune doar de promovare?

Nu doar de promovare, ci și de a vinde pur și simplu, pentru că trebuie să le iei și să le integrezi pe toate când vinzi.

Nu e și o problemă de infrastructură, de la transport până la infrastructura unităților de turism?

În primul rând spun că nu maa trebuie să ne văităm și ce avem să punem în valoare. Vă dau un singur exemplu, este un drum național, într-un județ în Nordul României, nu-i spun numele, care a intrat în reparații anul trecut. Până atunci, în existența lui, nu  a mai intrat niciodată. Pur și simplu nu puteai să mergi pe acolo cu mașina. În trei ani, turismul a crescut în zona respectivă de opt ori. Din punct de vedere al infrastructurii, pe șoseaua respectivă nu se putea merge, deci nu putem spune că a crescut turismul că este un drum excepțional acolo. turismul a crescut din tot ce au făcut oamenii din comunitatea respectivă, cum s-au promovat, cum și-au vândut partea aceea de destinație.

Vă spun o chestiune. Vine statul român si spune: „eu bag atâția bani în promovare”. Dar tot statul român vine și-și face o reclamă negativă prin showuri. O instituție de control a statului român trebuie să funcționeze în felul următor: se duce cu angajații și realizează un control. Nu, că nu suntem la Big Brother, să filmăm. Trebuie să vedem, în momentul în care intri pe proprietatea cuiva, dacă ai cerut dreptul legal de a filma pe proprietatea respectivă.

La ce vă referiți exact, la OPC?

Da, mă refer inclusiv la OPC și nu numai, că nu este singura instituție care a făcut așa ceva. Noi de exemplu am ridicat 12 certificate de clasificare în vara aceasta de pe litoralul Mării Negre. Nu m-am dus eu, ministru, cu directorul meu din Direcția de Control și cu presa să facem filmări, să intru pe proprietatea respectivă, fără să avem un acord, pentru că trebuie să cerem un acord, inclusiv de la cetățenii aceia care sunt filmați, trebuie să ai un acord de la dânșii, pentru că nu-s persoane publice. Nimănui nu-i convine să fie filmat, nu pe stradă, la el în casă, și oamenii aceia sunt niște oameni simpli, care nu sunt vinovați cu nimic. El, angajatul respectiv, își face meseria și treaba cu ce are. Noi am informat opinia publică când am ridicat certificatele acelor unități de cazare, am dat un comunicat de presă către toată lumea, către toată presa națională, și mai în detaliu către Asociația Națională a Agenților de Turism din România, pentru că acolo sunt contractele. Ne-am făcut treaba, s-a aflat în presă, bineînțeles, dar acele imagini care ar fi putut să existe în caz că făceam același lucru puteau să meargă afară. De ce? Orice televiziune, ziar are niște parteneriate cu niște agenții de presă externă, nu e niciun secret ăsta și niciun lucru rău. Eu, de exemplu, dacă am un contract, cum au fost în trecut cu Discovery, cu National Geographic, și avem o imagine pozitivă, zicem că se uită cetățeanul respectiv, din Germania, de exemplu. Se uită pe National Geographic, „vai ce frumoasă este România”. Mută cu telecomanda și dă pe un canal de știri și acolo îi apar imagini negative despre România. Cetățeanul acela ce imagine să-și facă despre țara noastră? Ce o să spună, asta e România ce am văzut pe Discovery, sau asta-i România pe care am văzut-o la canalul de știri?

Exagerează organele de control sau este vorba de PR mai mult?

Eu cred că cinva vrea să-și construiască imagine pe instituții publice ale statului. O infrastructură a statului român dorește să-și facă imagine. Dacă ești pus pe o poziție, fă-ți treaba, cum spune legea.

Ați discutat cu OPC?

Da, le-am spus. Și noi ministerul facem controale. La un moment dat, Direcția de Control ia niște decizii drastice. Noi când am discutat cum să instituim controalele, le-am spus în felul următor: luați unitățile de cazare și vreau să știu ce s-a întâmplat în ultimii trei-patru ani. Luați procesele verbale, în copie, și vă duceți cu ele la respectivele unități de cazare. Ați remediat ceea ce vi s-a dat ca măsuri în acele procese verbale? Că sunt procese verbale care au descoperit aceleași lucruri și acum trei ani, și acum doi ani, și acum un an. Nu? Atunci luați măsura cea mai drastică și de aceea au fost ridicate acele certificate de clasificare. Ok, ne judecăm acum, asta e viața. Mergem mai departe, pentru că e dreptul acelei companii private să dea în judecată, să conteste procesul verbal. O să vedem, instanța va decide.

Revenind, la turiștii străini. Când mergem în străinătate vedem turiști din Asia, îi recunoaștem imediat. România are un plan de a-i atrage pe turiștii din Asia?

Da. Știți că am desființat birourile de promovare externă, acum o să le reînființăm, dar cu un alt statut, cu un statut diplomatic. Pe partea de Asia vrem să facem o promovare mult mai bună, mult mai intensă, mult mai profundă. Suntem și în discuții cu Ministerul Afacerilor Externe să vedem ce soluții găsim pentru a reduce perioada de acordare a vizelor. După cum știți, pe partea Schengen, dânșii își iau viza în 24-48 de ore, pe când la noi durează mult mai mult, câteva zile. Vrem să facem o promovare mult mai intensă, poate nu doar la Beijing să deschidem un birou de promovare, poate și la Shanghai. Trebuie să ne uităm și la India, pentru că sunt mulți cetățeni indieni care s-ar îndrepta spre România, dar trebuie să ne cunoască în primul rând. Trebuie să intrăm în zona de promovare și deja am început niște discuții și s-a realizat chiar și un eveniment la ambasada României din India. Asia, în general, este o piață care trebuie deschisă cât mai mult.

Avem oferte specifice?

Ofertele le au tour operatorii. Noi mergem doar pe partea de promovare și în parteneriat cu ANAT și cu tour operatorii, vreau să intrăm cât mai profund în acea zonă. Dacă ne unim toți forțele, statul cu privatul, în ceea ce privește atragerea de turiști, cred că vom avea rezultate bune.

Când va începe această actiune de promovare?

Cred că de la începutul anului viitor, cel mai târziu. 

Câți bani s-au cheltuit pentru promovarea României?

Pe brandul de țară de când a fost realizat s-au cheltuit 900.000 de euro pentru realizarea lui și apoi până în 2015 aproximativ 75 de milioane de euro. Anul acesta, din 5 milioane de euro cât avem buget, s-au cheltuit aproximativ 1,2 milioane de euro. Suntem în proceduri de lansare a licitațiilor de achiziție publică pentru o creație nouă, dar nu de brand nou. Mă refer creație – filme, broșurile noi, tot ce înseamnă pentru media online, filmări cu drone și tot ce înseamnă partea aceasta de reclamă. Sunt importante broșurile care sunt 9 ca număr, inclusiv dorim să realizăm revista de promovare pentru compania TAROM, fără reclamă, care va fi pusă la dispoziție în baza unui protocol gratuit. În limba română și limba respectivă care depinde de destinație. În primul rând vrem să realizăm anul acesta creația, diseminarea dorim să o facem anul acesta doar în sistem online și apoi anul viitor să discutăm despre o diseminare într-o media mult mai dezvoltată, mă refer televiziuni, radio.

Rămâne frunza?

Frunza este obligatoriu să rămână până în 2020, mai exact până în decembrie 2020. Brandul de țară ca să fie schimbat trebuie să înceapă o procedură cu un an doi înainte. Și anul acesta vrem să realizăm două studii. Am discutat și cu doamna primar Firea să realizăm un studiu în așa fel încât să venim cu o zonă turistică a Bucureștiului, că noi nu avem o zonă delimitată din punct de vedere turistic. Astfel vom ști unde primăria, prin Consiliul General, va realiza un PUZ turistic. Și încă un studiu de marketing pentru piețele externe ca să vedem cum și ce trebuie să facem în zonele respective.

Ca să schimbi brandul de țară trebuie să faci un studiu. Nu poate veni cineva să spună că îl schimbă mâine. Este exclus.  A fost o glumă proastă cu schimbarea brandului de țară. Nu se poate nici din punct de vedere legal, nici moral să se facă de pe o zi pe alta.

Aveți în vedere un studiu?

Nu, noi avem un program de guvernare și multe de îndeplinit.

Ați aprobat în ședința de Guvern un masterplan în turism. O hotărâre de guvern cu niște obiective foarte ambițioase și numeric și dacă ne uităm la locurile și obiectivele propriu zise. Care este valoarea estimată a investițiilor pentru a pune în practică acest masterplan?

Nu avem la ora actuală, nu putem să discutăm de o evaluare. Ministerul Turismului a făcut pasul să realizeze un temei legal pentru un plan de investiții. Acum intră în joc autoritatea publică locală, primăriile sau consiliile județene. Ei trebuie să realizeze documentația tehnico-economică. După ce au realizat-o, vin și o prezintă la minister. Noi o să avem un comitet tehnico-economic și o să ne mișcăm foarte repede să dăm acele avize consiliilor județene sau primăriilor, ulterior dânșii își vor da singuri autorizația de construire. După ce s-a terminat această procedură, avem o bugetare clară a respectivului proiect și se merge pe varianta primul venit, primul servit. Dar trebuie să fie toată lumea atentă, mă refer la cei care conduc administrația publică locală, am dat un termen foarte lung. Am zis că, până la 31.12.2018, trebuie să depună documentația pentru că și ei trebuie să-și facă un buget ca să-și realizeze un SF, sunt niște etape extrem de birocratice. Am zis că dăm un termen lax astfel încât să se încadreze cât mai mult să se depună aceste documentații tehnico-economice. Dar sunt unii care deja le au ori în lucru, ori există. Și aștept cu mare drag până la sfârșitul anului, când creionăm bugetul pe 2018 să prindem anumite obiective pentru care putem să demarăm procedura de realizare a lor. Mergem pe varianta primul venit, primul servit.

Dacă până la 31.12.2019 nu au venit cu documentația finală, toate proiectele se șterg. Dar asta nu înseamnă că masterplanul s-a închis. Dacă vă uitați în Hotărârea de Guvern, este un articol care spune foarte clar că el se updatează anual. Deci în fiecare an se mai pot depune unele proiecte, se face analiza, îndeplinesc criteriile de eligibilitate și atunci ele se trec în anexa numărul 1.

Când o să înceapă să meargă banii în teritoriu, către administrațiile locale, cel mai rapid, cel mai târziu?

Eu cred că s-ar putea să înceapă chiar din 2018. Dar avem și acum. Acum avem de finalizat patru investiții, pornite din 2010 și care merg și anul acesta, deci le finalizăm. Este domeniul schiabil de la Câmpulung Moldovenesc, este cel de la Voineasa. O să spuneți că la Voineasa pârtia există, dar nu aveam partea de infrastructură, terminăm parcarea, că turiștii nu aveau unde să parcheze, era o nebunie totală. Avem, la fel la Petroșani, dar acolo investiția e mult mai mare, ne-au cerut o sumă de bani să-și achiziționeze echipament pentru preluarea urgențelor, gen șenilată sau snowmobil, și la Borsec, finalizarea centrului balneo, care se va întâmpla tot aanul acesta.

Deci cel mai devreme…

2018.

Ulterior, 2019,2020

Poate să continue în funcție de fiecare în parte.

Se suprapune acestă perioadă și cu o perioadă electorală. Mulți vor spune, pentru că valoare investițiilor va fi destul de mare că iarăși este o șmecherie electorală.

Nu, cred că avem alte evenimente mult mai importante, Centenarul în 2018, și în 2019 mai avem și președinția pe partea de UE. Cred că astea sunt cele mai importante, lăsând la o parte partea electorală care este în 2019, respectiv 2020. Avem aceste două lucruri care, din punct de vedere turistic, trebuie să apăsăm pedala pe accelerație .

Având în vedere că investițiile vor fi atât de mari, va fi și tentația foarte mare, vor fi probabil și oameni de afaceri care vor să-și împingă pe listă proiectele, au fost încercări din acestea până acum? Un fost ministru spunea la un moment dat că a găsit pe cineva sub scara ministerului și încerca să mă momească.

La mine, dacă vor să vină, vin degeaba pentru că noi nu dăm niciun ban către privați. E un transfer de la bugetul central către bugetul local. Primăria este cea care răspunde de tot, de achiziții, de realizarea proiectului.

Să puneți o vorbă bună prin autoritatea dvs. către autoritatea locală…

E achiziție publică și e așa de simplu sistemul, totul este online, nimeni nu mai poate să lucreze pentru unul sau pentru altul. S-au înscris acolo, trebuie să treacă de prima parte de procedura tehnică. S-au calificat la tehnică, intră pe cea financiară și după aceea este vorba de ofertă. Fiecare instituție locală își face caietul de sarcini în așa fel încât să obțină rezultatul scontat. În momentul în care noi facem transferul, suntem, în ghilimele, ca o autoritate de management, noi facem o monitorizare a investiției respective. Își face autoritatea publică locală, primăria sau CJ-ul achiziția și proiectul în sine, dar noi monitorizăm cum se implementează proiectul respectiv. După ce ei dau banii către cel care construiește sau a câștigat proiectul, după aceea restituim banii. Deci mai este un filtru peste care nu vom trece așa ușor.

Nu există riscul unor licitații aranjate, niște caiete de sarcini dedicate?

E treaba lor. Nu pot eu să răspund pentru ce fac dânșii. Să răspundă. Lăsând partea legală, răspund și din punct de vedere moral și în ceea ce privește partidul din care fac parte. Pentru că mă interesează să nu facă o imagine greșită partidului din care fac parte.

Un obiectiv din Masterplan este domeniul schiabil de la Făgăraș și dvs. spuneați că vă place schiul. Unde mergeți în vacanță la schi, în România sau în străinătate?

Până acum am fost și în România, dar în afară de Valea Prahovei și respectiv Poiana Brașov, nu am mers în alte destinații din punct de vedere al schiului din România. Dar, recunosc, am fost la schi și în Bulgaria, și în Austria. În Austria am fost doar o dată, în Bulgaria am fost de mai multe ori. Acolo este un exemplu, stațiunea Bansko și domeniul schiabil s-a realizat în șapte – opt luni de zile și sunt 80 de kilometri de pârtii de ski. Noi avem acum de realizat 150 de kilometri. Dacă vrem, ne impunem, suntem serioși, îl putem realiza și noi într-un an, un an jumătate.