DESANT AMERICAN la București săptămâna viitoare. Interviu Gândul cu președintele German Marshall Fund of United States: ce rol joacă România în planul SUA în regiune
Desant american la București: vicepreședintele Suatelor Unite, Joe Biden, și șeful Pentagonului, Chuck Hagel, vor fi prezenți săptămâna viitoare în România, unde vor avea discuții cu președintele Traian Băsescu și cu premierul Victor Ponta. Joi seara a ajuns la București și șeful NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen cu un mesaj important: NATO ia în considerare instalarea unor baze permanente în România în contextul expansionismului rusesc în regiune. Într-un interviu pentru gândul, președinta German Marshall Fund of United States, Karen Donfried, fost asistent special al președintelui SUA și senior director pentru afaceri europene al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, vorbește despre rolul României în viitoarea arhitectură de securitate în regiune.
Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a sosit joi seara la București, într-un context de maximă tensiune pentru estul Europei. „Comportamentul Rusiei în Ucraina a schimbat dramatic situația de securitate în Europa și asta face necesar pentru noi să actualizăm planurile de apărare existente și să creăm unele noi. Mă aștept ca la sumitul NATO din Țara Galilor, în septembrie, să luăm decizii despre măsuri pe termen lung pentru a întări apărarea colectivă. Apărarea colectivă este scopul principal al NATO. Acum evaluăm ce pași trebuie să urmăm pentru a întări și mai mult apărarea colectivă. Și, bineînteles, aceasta va include și considerații despre ceea ce noi numim desfășurările de trupe și tehnica necesare”, a declarat Rasmussen pentru Hotnews.
Declarațiile lui vin în contextul în care, potrivit oficialilor NATO, 40.000 de soldați ruși se află la granița cu Ucraina, Rusia a desfășurat exerciții militare care au implicat forțe nucleare, iar separatiștii au organizat în Donețk și Lugansk referendumuri, nerecunoscute de comunitatea internațională, care s-au încheiat cu scoruri covârșitoare în favoarea independenței de Ucraina. Într-un interviu acordat Bloomberg TV, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus joi că actuala criza ucraineană își are originile în summitul NATO de la București, desfășurat în 2008, când s-a stabilit că Ucraina și Georgia vor intra în Alianța Nord Atlantică.
O alianță care își apără membrii, după cum au asigurat în ultima săptămână oficialii NATO și după cum spune, într-un interviu pentru gândul, Dr. Karen Donfried, președintele German Marshall Fund of the United States. „Înțelegem faptul că aliații precum România, Țările Baltice, Polonia se simt expuși și vulnerabili și NATO arată clar că garanția oferită de articolul 5 al Tratatului este reală și că ne susținem aliații”, afirmă aceasta.
Karen Donfried a vorbit gândul despre evoluția situației din Ucraina, despre felul în care ar putea fi afectată România și despre răspunsul pe care l-ar putea da liderii de la București declarațiilor provocatoare ale unora dintre oficialii de la Moscova.
PRINCIPALELE DECLARAȚII, PE SCURT
– Noi avem o viziune comună asupra extinderii unei Europe întregi, libere și liniștite (n.r. – în original „An Europe Whole, Free, and at Peace”) aceasta este o expresie americană, care a fost împărtășită de mai multe administrații americane succesive și a fost împărtășită peste ocean. Această politică a fost un succes, dacă te uiți la extinderea UE, iar România este un exemplu minunat al acestui succes. Dar această politică s-a bazat pe premisa că Rusia a luat o decizie strategică, care era în interesul Rusiei: aceea de a coopera cu noi în loc să se angajeze într-un conflict deschis. Iar acest lucru nu mai este valabil. Cred că în ceea ce privește Georgia și Republica Moldova a existat sentimentul că „bine, acestea sunt cazuri speciale”. Iar acum a venit Ucraina… Știți ce? Avem o mare problemă Și trebuie să ne reevaluăm scopurile. Acesta este încă scopul nostru, o Europă întreagă, liberă și liniștită, dar s-ar putea să fie un scop pe termen mai lung. Cred că noi, americanii și europenii, trebuie să ținem ochii larg deschiși și să ne gândim cum atingem acest scop în lumina noii realități.
– Nu este niciun dubiu că Rusia s-a angajat în acțiuni provocatoare și depinde de noi cum răspundem la asta. Nu văd o amenințare militară la adresa statelor membre NATO, dar trebuie să ne gândim la cele 40.000 de trupe, pe care le-ați menționat, staționate la granița cu Ucraina. Nu cred că ar trebui să presupunem că Rusia nu va folosi aceste forțe. Cred doar că nu știm răspunsul la asta. De aceea noi americanii și europenii ne-am implicat intens pentru a ne asigura că Rusia nu va folosi aceste trupe. Din nou, prin oferirea unei soluții diplomatice, prin a face clar că există consecințe la acțiunile Rusiei. Pentru că, dacă ar exista o invazie militară a Rusiei în Ucraina, ar fi cu siguranță o tragedie. Pentru ucraineni și pentru soldații ruși care ar fi, de asemenea, uciși.
– România ar trebui să se simtă în siguranță ca țară membră NATO și să simtă că are un sprijin puternic în toți aliații săi.
– România ar putea răspunde pur și simplu (n.r. la afirmațiile vicepreședintelui Dimitri Rogozin) că nu are nicio îngrijorare în privința securității sale, pentru că este membră a NATO, cea mai puternică alianță din lume. Și ești puternic când ai aliați.
– Trebuie să rămânem uniți în scopul nostru de a susține Ucraina, dar într-un sens mai larg. Rusia contează pe faptul că nu vom rămâne uniți și ceea ce încearcă este să ne dezbine. Puterea acțiunilor noastre este mult mai mare decă rămânem uniți. Rusia nu este invulnerabilă. Rusia are multe vulnerabilități.
– Cred că a existat un echilibru în felul în care SUA și UE au abordat Rusia, pentru că am vorbit despre sancțiuni, dar am făcut clar că există încă o ofertă diplomatică pentru Rusia. Aceasta a fost ideea din spatele discuției dintre de secretarul de stat John Kerry cu ministrul de Externe Serghei Lavrov. Și ce este important pentru noi este faptul că ucrainenii au fost la masă. Pentru că am vrut să facem clar faptul că nu facem nimic peste capul ucrainenilor. Ce încercăm cu adevărat este să facilităm o conversație între Rusia și Ucraina.Problema este că nu este deloc clar că scopurile noastre sunt aceleași, că Rusia vrea o Ucraină stabilă. De fapt, se pare că Rusia are un interes puternic în a destabiliza Ucraina pentru a-și atinge scopurile
CITIȚI MAI JOS INTERVIUL INTEGRAL
Situația în estul Europei se deteriorează rapid, asistăm la violențe în Ucraina, există trupe rusești la granița cu această țară. Ce pot face UE și NATO pentru a aduce echilibru în această situație instabilă?
Viziunea noastră este clară și este împărtășită de aliații noștri europeni. Sunt trei elemente majore. Primul este susținerea Ucrainei, încercăm să ne asigurăm că Ucraina rămâne stabilă. Din această politică de susținere fac parte asigurarea ajutorului economic prin acordul stand by cu FMI, apoi ajutorul pe care SUA și UE îl vor da în completarea pachetului FMI, pentru a susține Ucraina în această perioadă de reforme economice dificile. Există un set de politici de susținere a Ucrainei: susținerea guvernului interimar, susținerea alegerilor de pe 25 mai, pentru a ne asigura că lucrurile merg înainte.
Cel de-al doilea set de măsuri se referă la pedepsirea Rusiei și la a face clar că anexarea ilegală a Crimeei este inacceptabilă, că încercările Rusiei de a destabiliza estul sunt inacceptabile. Instrumentul principal folosit a fost cel al sancțiunilor și cred că ați văzut o coordonare foarte bună între SUA și UE pe acest subiect. Un alt element al acestei politici a fost anularea summitului G8 de la Soci, din luna iunie, și organizarea în schimb a unui summit G7 la Bruxelles.
Cea de-a treia parte a strategiei a fost asigurarea aliaților precum România. Înțelegem faptul că aliații precum România, Țările Baltice, Polonia se simt expuși și vulnerabili și NATO arată clar că garanția oferită de articolul 5 al Tratatului este reală și că ne susținem aliații. Acestea sunt cele trei politici majore în ceea ce privește răspunsul la situația foarte deranjantă din Ucraina.
„Rusia are un interes puternic în a destabiliza Ucraina pentru a-și atinge scopurile”
Cât de eficiente au fost aceste măsuri până acum?
Este o întrebare bună, săptămâna trecută, când Putin a făcut declarațiile prin care spunea că nu susține referendumul, că retrage trupele de la granița cu Ucraina, titlurile ziarelor noastre erau „Dă Putin înapoi?” . Apoi, firește, referendumul a continuat și nu am văzut nicio dovadă că trupele ar fi fost retrase.
Cred că a existat un echilibru în felul în care SUA și UE au abordat Rusia, pentru că am vorbit despre sancțiuni, dar am făcut clar că există încă o ofertă diplomatică pentru Rusia. Aceasta a fost ideea din spatele discuției dintre de secretarul de stat John Kerry cu ministrul de Externe Serghei Lavrov. Și ce este important pentru noi este faptul că ucrainenii au fost la masă. Pentru că am vrut să facem clar faptul că nu facem nimic peste capul ucrainenilor. Ce încercăm cu adevărat este să facilităm o conversație între Rusia și Ucraina.
Problema este că nu este deloc clar că scopurile noastre sunt aceleași, că Rusia vrea o Ucraină stabilă. De fapt, se pare că Rusia are un interes puternic în a destabiliza Ucraina pentru a-și atinge scopurile.
Revenind la întrebare, avem sancțiunile, sunt ele eficiente? Sancțiunile SUA sunt puțin diferite de cele ale UE, sunt complementare, dar structura lor diferă. SUA, prin cea mai recentă rundă de sancțiuni, a vizat oamenii din apropierea lui Putin, argumentele fiind că dacă acei oameni înțeleg care sunt riscurile, ei l-ar putea influența pe președintele Putin.
Și trebuie să vedem dacă acest lucru este adevărat sau nu, dar aceasta a fost rațiunea pentru care ele au fost făcute. Să punem presiune, dar, de asemenea, să furnizăm o ofertă diplomatică. Dacă președintele Putin își schimbă viziunea despre ce politică este în interesul Rusiei, atunci există o oprtunitate pentru el să aleagă această cale de ieșire.
„Nu știu dacă am anticipat ceva din toate acestea. Poate că ar fi trebuit”
Analiștii internaționali vorbesc despre faptul că NATO și UE au o atitudine reactivă în timp ce Rusia deține toată inițiativa. Ce ar putea face SUA și UE pentru a-și îmbunătăți reacția în această situație?
Nu cred că acest lucru este o surpriză pentru că SUA și UE susțin status qvo-ul. SUA și UE susțin o Ucraină care are control deplin asupra teritoriului său, susținem integritatea teritorială a Ucrainei și independența ei. Rusia este cea care contestă acest lucru și nu doar asta, dar a venit și a anexat ilegal o parte din Ucraina.
Rusia este cea care acționează aici. Și cred că ceea ce ați văzut în ultimele două luni este că SUA și UE au fost foarte concentrate pe managementul crizei. Se întâmplă lucruri rele și răspundem la asta. Așadar, cred că luarea inițiativei înseamnă să mergem înainte cu pachetul FMI, să facem clară susținerea pentru guvernul interimar, să facem clar faptul că guvernul interimar trebuie să facă parte din orice proces de decizie asupra Ucrainei. Susținem alegerile din 25 mai, trimitem observatori OSCE pentru a avea și o monitorizare internațională a procesului. Și Rusia a fost în final de acord cu observatorii, dar cred că a fost forțată de SUA și de aliații noștri europeni.
Cred că acest răspuns al managementului de criză nu este surprinzător în cazul acestor evenimente neanticipate. Și asta ne duce înapoi la rezultatul summitului de la Vilnius. Noi am crezut că președintele Ianukovici va semna acordul de asociere la UE. Și apoi decizia lui, chiar dinaintea summitului, aceea de a nu semna, a fost o surpriză. Cred că am fost surprinși să vedem sute de mii de ucraineini, ieșind pe stradă și spunând: „Noi vrem un viitor european”. A fost izbitor și pozitiv. A fost apoi surpriza că Ianukovici a fugit în Rusia. Nu știu dacă am anticipat ceva din toate acestea.Poate că ar fi trebuit, putem discuta despre asta. Dar reacția imediată a fost să încercăm să oprim Rusia să inițieze mai multe acțiuni destabilizatoare. Următorul pas este cum construim o Ucraină cu adevărat de succes, acesta este lucrul cel mai puternic pe care îl putem obține împreună.
„Alegerile, foarte importante pentru felul în care alte țări privesc legitimitatea guvernului ucrainean„
Ați vorbit despre alegerile din Ucraina. Cum s-ar putea schimba situația după acestea? Care ar fi cel mai bun și care ar fi cel mai rău scenariu cu putință?
Cum s-ar putea schimba lucrurile? Perspectiva SUA este că atunci când Ianukovici a fugit în Rusia, ucrainenii au făcut pași, pe care noi îi considerăm legitimi după constituția ucraineană, să instaleze guvernul interimar. Și îl susținem puternic pe premierul Iațeniuk, pe actualul președinte, dar înțelegem că alegerile din 25 mai sunt foarte importante pentru felul în care alte țări privesc legitimitatea guvernului ucrainean.
După cum știți, guvernul Rusiei este foarte critic cu guvernul interimar. De aceea am considerat atât de important ca ministrul de Externe al Rusiei să stea la aceeași masă cu ministrul de Externe al Ucrainei. Dar ideea este că dacă ai alegeri libere și corecte pe 25 mai, nimeni nu poate pune la discuție legitimitatea acelui guvern. Și guvernul acela pornește pe o cale în care va continua să ia decizii foarte dificile. Acest acord stand by cu FMI cere anumite reforme ale guvernului, cum ar fi creșterea prețului energiei, care vor fi foarte dificile pentru ucraineni. Să ai la putere un guvern susținut prin vot este foarte important atunci când ai de luat decizii dificile. Aceasta este importanța alegerilor. Sunt o mulțime de date care vin, dar în mod clar, preocuparea în acest moment este că instabilitatea din est face foarte dificilă organizarea de alegeri libere și corecte acolo. De aceea există acest interes pentru a organiza discuții și pentru a aduce o mai mare stabilitate acelei părți din țară pentru a avea alegeri în toată Ucraina.
Ce se va întâmpla dacă noul guvern nu va avea niciun control asupra estului Ucrainei?
Premierul Iațeniuk a fost foarte deschis în a spune că Ucraina trebuie să se gândească la structura ei federală, iar aceasta este și preocuparea discuțiilor de acum. Ar putea fi transferată mai multă putere regiunilor? Când vorbește despre asta, premierul Iațeniuk se referă la ceva foarte diferit decât lucrurile la care se referă rușii când vorbesc despre asta. Dar cred că există oportunități pentru a te gândi cum să transferi puterea de la centru. Avem deja multe modelede țări cu structură federală în UE, SUA este, de asemenea, un model de stat federal. Este o recunoaștere a intereselor diferite din cadrul unei țări, să ții Ucraina unită într-o singură țară, înțelegând că sunt părți diferite ale țării cu aspirații și nevoi diferite.
!În ceea ce privește Georgia și Republica Moldova a existat sentimentul că „bine, acestea sunt cazuri speciale”. Iar acum a venit Ucraina…@
Recent vicepremierul Dimitri Rogozin a venit în Transnistria și a declarat în mod clar că Rusia îi susține pe separatiștii de acolo. Cum ar putea fi păstrată integritatea teritorială a Moldovei în aceste condiții?
Avem exemplul Transistriei și al Moldovei, avem exemplul Abhaziei și pe cel al Georgiei. Au existat îngrijorăti că unele dintre acțiunile separatiste din Odessa erau de fapt o cale spre Transnistria. Există preocupări intense în acest sens și cred că ce s-a întâmplat la începutul acestui an ne arată nouă și europenilor că trebuie să înțelegem provocările fundamentale pe care acțiunile Rusiei le reprezintă pentru politicile noastre comune din epoca postbelică.
Noi avem o viziune comună asupra extinderii unei Europe întregi, libere și liniștite (n.r. – în original „An Europe Whole, Free, and at Peace”) aceasta este o expresie americană, care a fost împărtășită de mai multe administrații americane succesive și a fost împărtășită peste ocean. Această politică a fost un succes, dacă te uiți la extinderea UE, iar România este un exemplu minunat a acestui succes. Dar această politică s-a bazat pe premisa că Rusia a luat o decizie strategică, care era în interesul ei: aceea de a coopera cu noi în loc să se angajeze într-un conflict deschis. Iar acest lucru nu mai este valabil. Cred că în ceea ce privește Georgia și Republica Moldova a existat sentimentul că „bine, acestea sunt cazuri speciale”. Iar acum a venit Ucraina… Știți ce? Avem o mare problemă! Și trebuie să ne reevaluăm scopurile. Acesta este scopul nostru, o Europă întreagă, liberă și liniștită, dar s-ar putea să fie un scop pe termen mai lung. Cred că noi, americanii și europenii, trebuie să ținem ochii larg deschiși și să ne gândim cum atingem acest scop în lumina noii realități.
„Rusia nu este invulnerabilă. Rusia are multe vulnerabilități„
Cum pot UE și NATO să atingă acest scop comun în lumina noii realități?
Trebuie să rămânem uniți în scopul nostru de a susține Ucraina, dar într-un sens mai larg. Rusia contează pe faptul că nu vom rămâne uniți și ceea ce încearcă este să ne dezbine. Puterea acțiunilor noastre este mult mai mare decă rămânem uniți. Rusia nu este invulnerabilă. Rusia are multe vulnerabilități.
Și, da, mare parte din Europa depinde de Rusia în ceea ce privește aprovizionarea cu energie. Dar acest lucru ne dă și putere. Europa a discutat mult despre diversificarea surselor de energie, iar acum este momentul să acționeze în acest sens. Nu o să se întâmple mâine, dar dacă UE face eforturi concertate în sensul diversificării surselor de energie și devine mai puțin dependentă de Rusia, acest lucru are consecințe negative uriașe asupra Rusiei.
Am văzut în ultimele luni că valoarea rublei a scăzut, că investițiile au scăzut în Rusia pentru că instabilitatea nu este atractivă pentru investitori. Așa că pe termen lung perspectivele nu sunt bune pentru Rusia. Cu cât mai uniți suntem noi americanii și Europenii în a fi clari în ceea ce privește abilitatea noastră de a influența Rusia, acest lucru este destul de puternic.
„România ar trebui să se simtă în siguranță ca țară membră NATO„
România se află într-o poziție delicată: este țară de graniță a NATO, ne învecinăm de asemenea cu Ucraina. Ce ar trebui să facă România în această situație? Cum ar trebui să abordeze autoritățile române problema?
Cred cu siguranță că la Washinghton există o înțelegere foarte puternică a îngrijorărilor din România, din Țările Baltice și din Polonia pe acest subiect. Iar vicepreședintele Biden este cu siguranță foarte implicat în această problemă, atât în conversații cu oficiali români de rang înalt, cât și prin călătoriile în în regiune. SUA și-aU suplimentat misiunile de patrulare aeriană în Țările Baltice și au trimis detașamente în Polonia pentru a transmite un mesaj: „Toți sunteți în NATO, există garanția oferită de articolul 5, nu trebuie să aveți îngrijorări, vom fi acolo să vă protejăm”. Ați văzut decizii NATO în privința acestor misiuni de asigurare și în mod clar punctul central al summitului NATO din septembrie va fi diferit față de ceea ce credeam acum șase luni. Vom vorbi despre sfârșitul misiunilor din Afghanistan, vor fi multe subiecte de discutat, dar importanța reînnoită a articolului 5 și amenințarea la adresa Europei vor puncte majore de discuție. România ar trebui să se simtă în siguranță ca țară membră NATO și să simtă că are un sprijin puternic în toți aliații săi. Și de asemenea, decizia luată din vreme în privința numirii noului secretar general al NATO, în persoana lui Jens Stoltenberg, ar trebui să fie un semnal puternic de încurajare, în această situație în care Europa este sub amenințare.
Recent, postul de radio Vocea Rusiei a publicat un articol online în care scria că România nu ar rezista nici 30 de minute unui conflict militar. În ultima vreme au existat din partea oficialilor ruși o serie de mesaje provocatoare la adresa României. Vicepremierul Rogozin, de pildă, spunea că va zbura deasupra României cu un bombardier. Cum ar trebui să răspundă autoritățile române unor asemenea afirmații?
România ar putea răspunde pur și simplu că nu are nicio îngrijorare în privința securității sale, pentru că este membră a NATO, cea mai puternică alianță din lume. Și ești puternic când ai aliați.
„Trebuie să ne gândim la cele 40.000 de trupe staționate la granița cu Ucraina. Nu ar trebui să presupunem că Rusia nu va folosi aceste forțe”
Săptămâna trecută, președintele Putin a supervizat un exercițiu militar în care erau implicate forțele nucleare rusești, la granița cu Ucraina se află acum 40.000 de militari, iar oficialii NATO spun că nu există dovezi că aceștia s-ar fi retras. Este Rusia o amenințare militară pentru Europa în acest moment?
Nu este niciun dubiu că Rusia s-a angajat în acțiuni provocatoare și depinde de noi cum răspundem la asta. Nu văd o amenințare militară la adresa statelor membre NATO, dar trebuie să ne gândim la cele 40.000 de trupe, pe care le-ați menționat, staționate la granița cu Ucraina. Nu cred că ar trebui să presupunem că Rusia nu va folosi aceste forțe. Cred doar că nu știm răspunsul la asta. De aceea noi americanii și europenii ne-am implicat intens pentru a ne asigura că Rusia nu va folosi aceste trupe. Din nou, prin oferirea unei soluții diplomatice, prin a face clar că există consecințe la acțiunile Rusiei. Pentru că, dacă ar exista o invazie militară a Rusiei în Ucraina, ar fi cu siguranță o tragedie. Pentru ucraineni și pentru soldații ruși care ar fi, de asemenea, uciși.
Ideea că ar putea exista un război în 2014, pe continentul european, este un lucru la care nu ne gândeam că ar fi posibil în urmă cu șase luni. Și cred că americanii și europenii sunt foarte dedicați pentru a preveni ca acest lucru să se întâmple.
Ce credeți că încearcă președintele Putin să obțină prin această situație de criză?
A vorbit public despre toate aceste lucruri și, dacă cineva analizează spusele lui, vede că are un sentiment real de nemulțumire pentru că noi, americanii, „nu am tratat Rusia cu respect” în perioada după Războiul Rece. Comentariile recente pe care le-a făcut sunt foarte revelatoare. Se pare că nu a acceptat niciodată Ucraina ca țară independentă, a făcut un comentariu despre Kiev care este mama tuturor orașelor rusești. Aceste lucruri ne-au dat tuturor o idee despre ce este în mintea lui. După cum am menționat anterior, există o schimbare în privința abordării Rusiei.