EXCLUSIV. Ambasadorul britanic, despre modul în care România face privatizările cerute de FMI. „Sub nicio formă nu cred că ceea ce am văzut a fost un proces perfect”. Un sfat pentru GUVERN

Ambasadorul britanic în România, Martin Harris, transmite Guvernului că ar trebui să găsească mai mulți ofertanți pentru privatizări, atât români, cât și străini. Într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului gândul, Martin Harris a comentat că ceea ce am văzut în ultimele luni în procesele de privatizare a unor companii de stat precum Oltchim și CFR Marfă nu a fost „sub nicio formă perfect” și că este de responsabilitatea executivului de a prezenta ofertele pentru cumpărarea acestor companii atât investitorilor din România, dar mai ales celor din afara țării, care să aducă o orientare comercială în aceste instituții ce uneori sunt „găuri negre” pentru banul public și, pe termen lung, să fie un motor pentru stimularea creșterii economice în țara noastră.

Comentând acordul cu FMI, trimisul Londrei în România s-a declarat  „un mare susținător”, adăugând însă că, cel mai probabil, țara noastră va mai avea nevoie de un acord cu Fondul.

Totodată, Martin Harris a vorbit despre Acordul de liber schimb UE-SUA, Transatlantic Trade and Investment Partnership (TTIP), un acord care ar putea să aducă economiei europene o creștere de 0,5%, „o jumătate de procent de care avem mare nevoie”, a comentat ambasadorul, care a evidențiat avantajele acestei înțelegeri pentru România, răspunzând, totodată, celor care spun că este un acord de care beneficiază doar SUA și Marea Britanie.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Harris a mai vorbit în interviul acordat gândul și despre actualul stadiu al dezbaterii privind numărul de români și bulgari care vor migra în Marea Britanie de la 1 ianuarie 2014, când vor fi ridicate restricțiile de pe piața muncii, și a subliniat că, de la această dată, conaționalii noștri „vor fi tratați pe piața britanică a muncii la fel ca restul cetățenilor europeni”.

Ambasadorul Martin Harris ne-a descris cum va arăta prima vizită oficială în România din partea familii regale britanice de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Fratele prințului Charles, prințul Edward, împreună cu soția sa, Sophie, contesă de Wessex, vor fi în România în 24-26 iunie, iar pe agenda lor se numără probleme sociale, culturale, cât și economice.

Nu în ultimul rând, diplomatul a comentat, în contextul cazului Alexandra Stan în România și Nigella Lawson-Charles Saatchi în Marea Britanie, problema violenței domestice din ambele țări.

Despre privatizări: „Sub nicio formă nu cred că ceea ce am văzut a fost un proces perfect”

Susținător al acordului nostru cu FMI, dar și al reformelor din sfera companiilor deținute de stat cerute de acest acord, ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris, a comentat, pe marginea scandalurilor din timpul ultimelor încercări de privatizări, că nu am asistat nici pe departe la un proces perfect. „Sub nicio formă nu cred că ceea ce am văzut a fost un proces perfect și ar fi bine să vedem mai mulți actori, mai multe companii implicate, mai mulți investitori internaționali care să se intre în companiile românești”, a declarat ambasadorul.

Martin Harris a adăugat că, pe parcursul întregului proces de reformare a unor companii de stat, trebuie să existe mai „mulți ofertanți, mai mult interes internațional, o diversificare mai mare a investitorilor – fie că este vorba despre persoane din România sau despre fonduri mari de investiții cum există în Londra, care, de exemplu, sunt printre principalii acționari din Fondul Proprietatea”.

„Guvernul trebuie să fie primul care să prezinte oferta”

Responsabilitatea atragerii acestor ofertanți revine în primul rând guvernului, a precizat oficialul britanic. „Guvernul trebuie să fie primul care să prezinte oferta, avantajele pe care aceste companii le au de oferit – la Londra, de exemplu”, a explicat Martin Harris, în cadrul interviului acordat ziarului gândul.

În acest sens, este nevoie de eforturi mai mari pentru a promova ofertele companiilor românești și în afara țării, inclusiv pe bursele internaționale, pentru a stârni interesul investitorilor față de oportunitățile pe care le oferă, spre exemplu, companiile de stat ce urmează a fi privatizate. „Eu mi-aș dori foarte mult să reușesc să consolidez relațiile dintre Bursa de Valori din București și Bursa de la Londra”, a spus ambasadorul, punctând că România ar trebui să își promoveze la Londra zonele în care se poate investi.

„Sunt de părere că ofertele publice recente pentru companiile din sectorul energiei chiar au stârnit interesul și că există dorință actualmente de a face investiții în România, în special într-un astfel de domeniu. Aș vrea să văd mai mult în această zonă, pentru că atragerea de noi investitori nu se rezumă doar la fonduri noi într-o companie sau alta, ci și la o nouă mentalitate a acționarilor, care ajută la o orientare mai comercială în aceste companii. Și tocmai de acest lucru avem nevoie. Este important pentru România ca aceste companii de stat să capete o puternică dinamică comercială”, a mai declarat Harris.

Oltchim, Poșta, CFR Marfă- Unde sunt investitorii britanici?

Când i s-a amintit că, spre exemplu, nici în cazul Oltchim, nici în cazul Poștei Române ori al CFR Marfă nu au existat doritori printre investitorii britanici de a cumpăra vreuna dintre aceste companii, Harris a replicat că „există o participare britanică foarte consistentă în companiile de stat românești”.

„Dacă vă uitați la Fondul Proprietatea, veți vedea că al doilea cel mai mare este City-ul londonez. Fonduri de investiții mari din City au un număr semnificativ de acțiuni în companiile românești prin Fondul Proprietatea. Investiții există, deci”, ne-a răspuns trimisul britanic la București.

El a adăugat că, deși investițiile britanice nu au fost suficiente în trecut, ele devin tot mai numeroase. „De la aderarea României la Uniunea Europeană, nivelul de investiții britanice în România s-a dublat, cu toate că, la nivelul investițiilor străine totale, România a înregistrat un regres. Dacă vă uitați la totalul investițiilor străine în România de la începutul acestui an, veți vedea că 27% dintre ele sunt din Marea Britanie. Vedem intrări semnificative din Regatul Unit pe piața românească – cea mai importantă este Kingfisher – Bricostore. Dar când un jucător atât de mare precum Kingfisher vede oportunitățile oferite de piața românească, sunt încrezător că vor urma și alții”, ne-a spus ambasadorul, pentru care 2013 este, din acest punct de vedere, „un an al oportunităților, atât pentru România, cât și pentru relațiile sale cu UK”.

Un nou acord cu FMI, „foarte util”

În viziunea diplomatului britanic, un nou acord al României cu Fondul Monetar Internațional ar fi „foarte util în susținerea reformelor structurale, precum și pentru stabilitatea economică și relația cu partenerii externi ai României”. În ceea ce privește actualul acord al țării noastre cu Fondul, Martin Harris se declară „un mare susținător” al acestei înțelegeri. „Cred că s-au obținut multe pe această cale. Cel mai important lucru este că s-a obținut stabilitate macroeconomică și este foarte important că, în vremuri dificile, într-o economie europeană turbulentă, România a înregistrat asemenea progrese în această zonă. Este, de asemenea, foarte important pentru companii și investitori britanici – așa se explică faptul că România a devenit mai interesantă în ceea ce privește investițiile britanice”, ne-a spus Harris.

Totuși, stabilitatea macroeconomică nu este suficientă, a punctat ambasadorul. „Cel mai important pentru România în acest moment, la fel ca pentru alte țări europene, este să devină mai competitivă, iar competitivitatea economiei românești depinde în mare măsură de reformele structurale. Mă refer aici și la transformarea unor companii de stat, în unele cazuri o gaură neagră din punct de vedere economic, într-un motor care să stimuleze creșterea economică, pentru că aceste companii sunt în sectoare-cheie ale economiei românești, cum ar fi energia, și în alte zone importante pentru creșterea economică – transporturile, de exemplu”, a mai declarat Harris.

Acesta nu vede privatizarea sua vinderea companiilor de stat drept condiția principală a acordului. „Aș spune, mai degrabă, că reforma acestor companii este aspectul esențial”, a comentat diplomatul britanic, adăugând că există mai multe elemente ale acestor reforme.

Ce ar putea, în acest context, să ne aducă un nou acord? Continuarea reformelor începute, a explicat ambasadorul.

Acordul de liber schimb UE-SUA, „the big deal” și pentru România

La începutul acestei săptămâni, în marja summitului G8 din Iralanda de Nord, Barack Obama și liderii europeni au anunțat lansarea negocierilor pentru un acord de liber schimb UE-SUA, Transatlantic trade and investment partnership, TTIP. Dacă va fi parafată în actualii termeni de discuție, înțelegerea va fi cea mai mare de acest fel din istorie. Totuși, există voci care spun că Marea Britanie este marele beneficiar european al acestui acord, principalii câștigători fiind SUA și UK.

„Cred că este o perspectivă eronată asupra importanței acestui acord comercial”, a răspuns ambasadorul acestor voci.

Astfel de acorduri nu sunt doar despre un câștigător și un perdant, a continuat Harris. „Beneficiile intensificării schimburilor comerciale sunt resimțite de numeroși actori”, a mai spus britanicul, amintind că, potrivitt studiului de impact al Comisiei Europene, TTIP ar urma să aducă economiei comunitare un plus de 0,5%. „Este o jumătate de procent de care am avea mare nevoie”.

„Interesant este, de asemenea, că studiul CE se uită și la impactul pozitiv asupra restului lumii. Este, deci, un acord de care se vor bucura nu numai economiile europeană și americană, ci, pe fondul globalizării, va avea efecte benefice la nivelul întregului volum comercial al planetei. Iată de ce e atât de important”, a mai spus ambasdorul britanic, în cadrul interviului acordat gândul.

În ceea ce privește avantajele imediate pe care un asemenea acord l-ar avea asupra României, Martin Harris a atras atenția că TTP este o ocazie să vindem mai mult pe piața din America de Nord, care una dintre cele mai mari din lume și printre cele mai importante pentru România și alți parteneri europeni.

„Acest acord va reuși să meargă dincolo de simplele bariere tarifare, ci și la cele netarifare, care îngreunează comerțul României cu SUA. Un exemplu în acest sens ar fi că legislația privind protecția consumatorilor diferă în SUA și în UE sau există alte diferențe legislative între cele două zone. Dacă am putea uniformiza prevederile legislative, cum se întâmplă acum pe piața comună – ceea ce îi permite României să exporte foarte ușor în această zonă -, dacă am reuși deci acest lucru, România nu va avea acces doar la piețe comunitare, ci și la cele din America de Nord”, a declarat ambasadorul Harris.

Muncitorii români din Marea Britanie: „Din 2014, vor fi tratați la fel ca restul cetățenilor europeni”

Pentru că anul acesta a fost marcat de tensiuni serioase și de o dezbatere aprinsă pe axa Londra-București în ceea ce îi privește pe românii din Marea Britanie, gândul l-a întrebat pe ambasador cum arată această discuție în momentul de față. „Cred că există o mai bună înțelegere acum a pozițiilor ambelor părți”, a fost răspunsul lui.

Premierul David Cameron a subliniat trei aspecte în discursul susținut în aprilie pe tema migrației, a explicat Harris: „În primul rând, vom ridica restricțiile de pe piața muncii la finalul acestui an, ceea ce înseamnă că, din 2014, românii și bulgarii vor fi tratați pe piața britanică a muncii la fel ca restul cetățenilor europeni. În al doilea rând, David Cameron a subliniat aportul muncitorilor români la economia britanică. A spus că, în general, românii muncesc din greu, își plătesc taxele și sunt prețuiți de agajatorii lor. Al treilea lucru pe care l-a spus primul-ministru este că trebuie să dăm un răspuns îngrijorărilor care transpar dinpre populația britanică – îngrijorări care există și în alte țări – anume că dreptul la liberă circulație trebuie respectat, dar nici să nu existe abuzuri în virtutea acestui drept”, a enumerat diplomatul.

Așa se face că, dincolo de discuția despre reforma sistemului imigrației din Marea Britanie, guvernul lui Cameron a lansat și la Bruxelles o dezbatere pe această temă, pentru ca toate statele care se confruntă cu un aflux de migranți să își expune problemele și să încerce să găsească soluții fără a aduce atingere dreptului la libertate de mișcare. „Ceea ce am început acum să facem este să avem la Bruxelles o discuție cu partenerii noștri europeni despre eventuale soluții prin care să eliminăm aceste temeri și prin care să păzim aceste libertăți de eventualele abuziri. Aceasta este poziția noastră și cred că există înțelegere, sprijin chiar, din partea autorităților române în acest sens”, a mai spus diplomatul.

Problema „hoardelor de români”: „Foarte, foarte dificil să spui câți vor merge în Marea Britanie”

Cu toate că există, cel puțin la nivel guvernamental, o înțelegere în dialogul pe această temă, ultimele luni au fost marcate de numeroase neînțelegeri și atacuri la nivelul celor două popoare. Una dintre cauzele pentru aceste tensiuni a fost confuzia sau contradicțiile care au existat, în anumite momente, în discursul politic pe tema migrației.

David Lidington, ministrul britanic pentru Europa, unul dintre oficialii de la Londra despre care Martin Harris spune că au afirmat clar poziția Downing Street pe tema românilor și bulgarilor din Marea Britanie, a fost și el părtaș unor astfel de contradicții. Aflat în luna martie la București, într-o perioadă de maxime tensiuni în dezbaterea privind imigranții din UK, David Liddington spunea, întrebat de gândul, că guvernul din care face parte nu are niciun fel de estimări privind numărul de români și bulgari care ar urma să se stabilească în Marea Britanie după 1 ianuarie 2014. Deși poziția este de neînțeles, britanicii nedorind să repete experiența cu migranții polonezi, când au subestimat grav afluxul cu care avea să se confrunte, Lidington vorbea la scurt timp după ce vicepremierul Nick Clegg spunea presei britanice că guvernul Cameron are estimări. După vizita lui Lidington la București, a fost publicat un studiu, la cererea executivului de la Londra, pe această temă.

„Dați-mi voie să clarific acest aspect. Mai multe instituții au încercat să vină cu diverse estimări. Dar nu există estimări ale guvernului britanic. Există un studiu făcut la cererea guvernului britanic de către National Institute for Economic and Social Research”, a comentat ambasadorul Martin Harris, întrebat despre efectul unor asemenea contradicții sau neconcordane la nivel înalt.

„Acel studiu a încercat să analieze motivele pentru care românii și bulgarii migrează în Marea Britanie, dar și impactul acestor procese migratorii asupra sferei serviiilor publice din Marea Britanie. Ceea ce nu a făcut acel studiu a fost să încerce să avanseze un număr, o estimare a potențialului aflux de români și bulgari după ridicarea restricțiilor de pe piața muncii. A explicat, în schimb, de ce nu e posibil științific să vii cu estimări credibile. Motivul principal este că există atât de multe necunoscute – restricțiile nu se ridică doar de pe piața muncii din Marea Britanie, ci din toată Uniunea Europeană, deci românii sau bulgarii care vor dori să se mute în alt stat membru vor avea 27 de variante în ceea ce privește țara în care vor munci. Așadar, este foarte, foarte dificil să spui câți vor merge în Marea Britanie. Acest studiu a explicat de ce guvernul nu ar fi credibil dacă ar veni cu astfel de cifre”, a mai subliniat Harris.

Prima vizită regală oficială după 2007. Trei scopuri

Cu toate că nu știm câți români sau bulgari vor merge în Marea Britanie de anul viitor, știm că România este a doua casă pentru prințul Charles, care, spune ambasadorul britanic, „a dezvoltat o reală pasiune pentru România”.

„Îi plac foarte mult mediul, natura, cultura, istoria României. De aceea se întoarce mereu aici pentru a-și petrece vacanțele”, a explicat Harris. „România are ceva unic: are cea mai mare pădure virgină din Europa, are o biodiversitate extraordinară, care din păcate a dispărut în mare parte din restul Europei. Prințul Charles este convins că România trebuie să protejeze aceste lucruri și că este un mare avantaj pentru ca România să își dezvolte turismul, agricultura și cultura în general. Este foarte pasionat de aceste lucruri și da, România a devenit una dintre destinațiile lui preferate – și ale altor membri din familia regală”, a adăugat diplomatul.

De altfel, săptămâna viitoare, între 24 și 26 iunie, România va primi întâia vizită regală oficială după aderarea țării noastre la UE. Oaspeții sunt fratele mai mic al prințului Charles, prințul Edward, care va fi însoțit de soția sa, Sophie, contesă de Wessex. Vizita are trei scopuri, ne-a spus Martin Harris: „(oaspeții regali, n.red.) vin în legătură cu o serie de aspecte din relațiile noastre bilaterale – culturale, sociale, comerciale/ economice”.

Din punct de vedere cultural, vor participa la o serie de evenimente cu ocazia aniversării, în 2013, a 75 de ani de la înființarea British Council în România. „Am pregătit o serie de evenimente în jurul acestei aniversări, punctul culminant fiind petrecerea Reginei, de marți, cu scopul de a marca această contribuție incredibilă pe care British Council a avut-o în dezvoltarea relațiilor culturale româno-britanice”.

Dincolo de acest aspect cultural, prințul Edward vine și pentru a susține introducerea în România a instituției premiului Ducelui de Edinburgh. „Este un premiu care îi încurajează pe tineri să fie cetățeni independenți și responsabili, să își găsească o îndeletnicire nouă, să meargă într-o expediție, să facă muncă în folosul comunității. Este o modalitate foarte bună de a-i pregăti pe oameni pentru studiile universitare, dar și pentru viața pe cont propriu. Prințul Edward patronează acest premiu, care a fost inițiat de tatăl lui, ducele de Edinburgh. Există planuri ambițioase de a dezvolta această instituție și în România și de a o pune la dispoziția elevilor și studenților români. Așadar, prințul Edward se va implica în acest proiect”, a explicat Harris.

În al treilea rând, pe partea de afaceri și pe fondul interesului declarat de ambasadă de a aduce investiții britanice în România, instituția condusă de Martin Harris va lansa săptămâna viitoare un protal de afaceri: „Va fi o interfață între noi, ambasada britanică, și camera de comerț, menită să ne permită să îi ajutăm pe britanicii care caută oportunități de afaceri în România să găsească sau să vadă aceste oportunități de pe piața românească. În același timp, vom aduce unii dintre cei mai mari actori din mediul britanic de afaceri prezenți în România pentru a-și expune poveștile de succes. Vor vorbi, de asemenea, și despre cum au investit ei în România și în societatea românească – vom auzi, deci, și proiecte din campanii de responsabilitate socială (CSR) ale Fundației Vodafone sau ale GlaxoSmithKlein și ale altor companii britanice”.

Problema violenței domestice în România și UK: Cazul Alexandra Stan și echivalentul britanic

De câteva zile, România și Marea Britanie discută din nou, pe fondul unor cazuri foarte mediatizate, despre violența împotriva femeilor. În țara noastră, dezbaterea a venit ca urmare a cazului cântăreței Alexandra Stan, care a fost bătută de impresarul ei. În Marea Britanie, ea s-a creat pe fondul scandalului Charles Saatchi-Nigella Lawson, după ce tabloidele au suprins niște fotografii în care vedeta de televiziune era strânsă de gât de soțul ei, magnat britanic cunoscut mai ales pentru agenția de publicitate Saatchi&Saatchi.

„Se întâmplă ca, peste două săptămâni, să vizitez o organizație britanică prezentă aici, în România, care acționează tocmai în această zonă – oferă asistență victimelor de violență domestică și un refugiu pentru persoanele care au trecut prin astfel de experiențe. Pentru mine, este o zonă cu multe oportunități de a face schimb de experiențe privitor la modalitățile în care ne raportăm în țările noastre la aceste probleme din societățile noastre”, a declarat Martin Harris, vorbind despre aceste două cazuri și întrebat de problema comună a țărilor noastre cu violența domestică și de eventualele eforturi comune pe care am putea să le depunem în găsirea de soluții.

„Un aspect important este să încercăm să schimbăm atitudini, căile prin care victimele pot ieși în față, știind că vor găsi autorități receptive în primul rând și un mediu propice pentru a fi protejate, dar și pentru a-i acționa legal pe cei care se fac responsabili de astfel de delicte”, a mai spus Harris.

Ambasadorul a subliniat că, la modul general, există o relație foarte bogată în multe aspecte de pe palierul social. „Sunt mereu impresionat de parteneriatele pe care am reușit să le stabilim și de succesul pe care l-am avut împreună. Vom vedea unul dintre cele mai bune exemple în acest sens săptămâna viitoare, cu ocazia Prințului Edward, in palliative care in the hospice movement, Casa Speranței, care deschide un nou centru HOSPICE aici, în sectorul 2. Este o organizație care a reunit profesioniști foarte dedicați, iar România este acum lider în regiune în îngrijire paliativă și oferă aceste servicii în Serbia, în Bulgaria, chiar și în Kîrgîzstan. Acesta este un aspect pe care îl vom sublinia săptămâna viitoare, în timpul vizitei regale, acela că suntem parteneri foarte buni în probleme sociale și sunt convins că putem face mult mai multe împreună în ceea ce privește violența domestică”, a declarat Martin Harris, la finalul interviului acordat în exclusivitate ziarului gândul.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, îngrijirea paliativă este îngrijirea menită să amelioreze calitatea vieții pacienților și familiilor acestora, în contextul unor probleme asociate bolilor care pot fi letale. Această îngrijire poate lua forma unei încercări de a preveni și înlătura suferința, dar și evalurării și tratării durerii, ori a altor probleme de natură fizică, socială, psiho-emoțională și spirituală. HOSPICE asigură gratuit servicii de îngrijire paliativă pentru copii și adulți cu boli incurabile, iar Casa Speranței este cea mai mare organizație medicală non-profit din România care asigură astfel de servicii.

Mai jos, regăsiți integral interviul acordat ziarului gândul de ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris:

gândul: Cum vedeți dumneavoastră acordul pe care România îl are în acest moment cu Fondul Monetar Internațional? Încercăm acum să îndeplinim anumite condiții din acest acord, iar privatizarea anumitor companii de stat este un aspect principal din acest acord.

M.H.: Aș spune, mai degrabă, că reforma acestor companii este aspectul esențial.

gândul: …deci nu vinderea lor.

M.H.: Nu, pentru că există mai multe elemente ale acestei reforme. Vinderea unor acțiuni ale acestor companii face parte din această reformă și, în unele cazuri, privatizarea lor. Există, însă, metodologii diferite care se aplică de la caz la caz. Ceea ce aș vrea să spun este că sunt un mare susținător al acestui acord cu FMI. Cred că s-au obținut multe pe această cale. Cel mai important lucru este că s-a obținut stabilitate macroeconomică și este foarte important că, în vremuri dificile, într-o economie europeană turbulentă, România a înregistrat asemenea progrese în această zonă. Este, de asemenea, foarte important pentru companii și investitori britanici – așa se explică faptul că România a devenit mai interesantă în ceea ce privește investițiile britanice. Cred, însă, că stabilitatea macroeconomică nu este suficientă. Cel mai important pentru România în acest moment, la fel ca pentru alte țări europene, este să devină mai competitivă, iar competitivitatea economiei românești depinde în mare măsură de reformele structurale. Mă refer aici și la transformarea unor companii de stat, în unele cazuri o gaură neagră din punct de vedere economic, într-un motor care să stimuleze creșterea economică, pentru că aceste companii sunt în sectoare-cheie ale economiei românești, cum ar fi energia, și în alte zone importante pentru creșterea economică – transporturile, de exemplu. Ceea ce sper că vom vedea în încheierea actualului program cu FMI și, dacă va exista un acord de ambele părți, și în negocierile pentru un nou program este că România va continua aceste reforme structurale.

gândul: Este, deci, esențial să avem un nou acord cu FMI?

M.H.: Cred că ar fi foarte util în susținerea reformelor structurale, precum și pentru stabilitatea economică și relația cu partenerii externi ai României.

gândul: Întorcându-ne la subiectul privatizărilor, există anumite scandaluri legate de aceste procese…

M.H.: Sub nicio formă nu cred că ceea ce am văzut a fost un proces perfect și ar fi bine să vedem mai mulți actori, mai multe companii implicate, mai mulți investitori internaționali care să se intre în companiile românești.

gândul: De ce credeți că nu se întâmplă aceste lucruri în prezent?

M.H.: Cred că trebuie să facem mai multe pentru a stârni interesul pentru companiile românești pe bursele internaționale. Eu mi-aș dori foarte mult să reușesc să consolidez relațiile dintre Bursa de Valori din București și Bursa de la Londra. Cred că România ar trebui să își promoveze la Londra zonele în care se poate investi. Sunt de părere că ofertele publice recente pentru companiile din sectorul energiei chiar au stârnit interesul și că există dorință actualmente de a face investiții în România, în special într-un astfel de domeniu. Aș vrea să văd mai mult în această zonă, pentru că atragerea de noi investitori nu se rezumă doar la fonduri noi într-o companie sau alta, ci și la o nouă mentalitate a acționarilor, care ajută la o orientare mai comercială în aceste companii. Și tocmai de acest lucru avem nevoie. Este important pentru România ca aceste companii de stat să capete o puternică dinamică comercială.

gândul: S-a vorbit mult zilele acestea despre CFR Marfă. A existat o singură ofertă – ați urmărit acest proces. Cum vi s-a părut?

M.H.: Cred că FMI este cel îndreptățit să se pronunțe, pentru că este o cerință care a venit din partea Fondului. Aș vrea să comentez la modul general: cred că, pe parcursul întregului proces de reformare a unor companii de stat, trebuie să vedem mai mulți ofertanți, mai mult interes internațional, o diversificare mai mare a investitorilor – fie că este vorba despre persoane din România sau despre fonduri mari de investiții cum există în Londra, care, de exemplu, sunt printre principalii acționari din Fondul Proprietatea.

gândul: Guvernul este cel responsabil de atragerea unor investitori noi pentru a cumpăra aceste companii?

M.H.: În mod sigur, da. Guvernul trebuie să fie primul care să prezinte oferta, avantajele pe care aceste companii le au de oferit – la Londra, de exemplu.

gândul: Pentru că tot vorbim acum despre bani, aș dori să ne referim puțin și la Acordul de liber schimb SUA-UE, Transatlantic Trade and Investment Partnership – TTIP. Dumneavoastră spuneți că este „The big deal” (în trad. aprox: marea înțelegere, o înțelegere foarte împortantă) și că este și un mare câștig pentru România rezultat în urma summit-ului G8. Și totuși, există multe voci care spun că acest acord are ca principali beneficiari Marea Britanie și Statele Unite. Cum răspundeți la această afirmație?

M.H.: Cred că este o perspectivă eronată asupra importanței acestui acord comercial. Astfel de acorduri nu se rezumă la câștig de partea unui actor și pierdere de partea altuia. Beneficiile intensificării schimburilor comerciale sunt resimțite de numeroși actori. Știți, există un studiu de impact interesant al Comisiei Europene, care privește potențialele efecte economice în SUA și UE. Acest studiu arată că, dacă vom duce negocieri ambițioase, acest acord ar putea aduce în viitor o creștere economică suplimentară de jumătate de punct procentual la PIB-ul european. Este o jumătate de procent de care am avea mare nevoie. Interesant este, de asemenea, că studiul se uită și la impactul pozitiv asupra restului lumii. Este, deci, un acord de care se vor bucura nu numai economiile europeană și americană, ci, pe fondul globalizării, va avea efecte benefice la nivelul întregului volum comercial al planetei. Iată de ce e atât de important.

gândul: Întrebarea mea era, de vreme ce ați urmărit premisele acestui acord atât de atent deja, care sunt zonele, efectele concrete pentru români?

M.H.: Este o ocazie să vindem mai mult pe piața din America de Nord, una dintre cele mai mari din lume și printre cele mai importante pentru România și alți parteneri europeni. Acest acord va reuși să meargă dincolo de simplele bariere tarifare, ci și la cele netarifare, care îngreunează comerțul României cu SUA. Un exemplu în acest sens ar fi că legislația privind protecția consumatorilor diferă în SUA și în UE sau există alte diferențe legislative între cele două zone. Dacă am putea uniformiza prevederile legislative, cum se întâmplă acum pe piața comună – ceea ce îi permite României să exporte foarte ușor în această zonă -, dacă am reuși deci acest lucru, România nu va avea acces doar la piețe comunitare, ci și la cele din America de Nord.

gândul: Le-ați recomandat autorităților române să încerce să atragă mai mulți investitori străini în procesele de privatizare a companiilor de stat. Totuși, nu am văzut vreun investitor britanic interesat de cumpărarea Poștei Române, CFR Marfă sau Oltchim.

M.H.: Sunt mai multe puncte care trebuie atinse aici. În primul rând, există o participare britanică foarte consistentă în companiile de stat românești. Dacă vă uitați la Fondul Proprietatea, veți vedea că al doilea cel mai mare este City-ul londonez. Fonduri de investiții mari din City au un număr semnificativ de acțiuni în companiile românești prin Fondul Proprietatea. Investiții există, deci. În al doilea rând, consider că investițiile britanice nu au fost suficiente în trecut, însă ele devin tot mai numeroase. De la aderarea României la Uniunea Europeană, nivelul de investiții britanice în România s-a dublat, cu toate că, la nivelul investițiilor străine totale, România a înregistrat un regres. Dacă vă uitați la totalul investițiilor străine în România de la începutul acestui an, veți vedea că 27% dintre ele sunt din Marea Britanie. Vedem intrări semnificative din Regatul Unit pe piața românească – cea mai importantă este Kingfisher – Bricostore. Dar când un jucător atât de mare precum Kingfisher vede oportunitățile oferite de piața românească, sunt încrezător că vor urma și alții. De aceea, cred că 2013 este un an al oportunităților, atât pentru România, cât și pentru relațiile sale cu UK și mă bucur să facem, inclusiv prin vizita regală de săptămâna viitoare, tot ce putem pentru a maximiza aceste oportunități.

gândul: Am vorbit despre piața de investiții din România. Vă propunem să discutăm despre o altă piață, piața muncii – un subiect recurent în ultimele luni, pe fondul dezbaterilor pe tema imigrației existente în Regatul Unit. Cum ați caracteriza această dezbatere acum comparativ cu lunile trecute, când am asistat la un discurs puternic discriminatoriu îndreptat împotriva românilor și bulgarilor?

M.H.: Cred că există o mai bună înțelegere acum a pozițiilor ambelor părți.

gândul: Care sunt aceste poziții?

M.H.: M-aș referi atât la declarațiile lui David Liddington, din martie, de la Bucureși, precum și, foarte important, la discursului premierului nostru, David Cameron, pe tema migrației, susținut în aprilie. David Cameron a subliniat trei aspecte: în primul rând, vom ridica restricțiile de pe piața muncii la finalul acestui an, ceea ce înseamnă că, din 2014, românii și bulgarii vor fi tratați pe piața britanică a muncii la fel ca restul cetățenilor europeni. În al doilea rând, David Cameron a subliniat aportul muncitorilor români la economia britanică. A spus că, în general, românii muncesc din greu, își plătesc taxele și sunt prețuiți de agajatorii lor. Al treilea lucru pe care l-a spus primul-ministru este că trebuie să dăm un răspuns îngrijorărilor care transpar dinpre populația britanică – îngrijorări care există și în alte țări – anume că dreptul la liberă circulație trebuie respectat, dar nici să nu existe abuzuri în virtutea acestui drept. Ceea ce am început acum să facem este să avem la Bruxelles o discuție cu partenerii noștri europeni despre eventuale soluții prin care să eliminăm aceste temeri și prin care să păzim aceste libertăți de eventualele abuziri. Aceasta este poziția noastră și cred că există înțelegere, sprijin chiar, din partea autorităților române în acest sens.

gândul: Chiar dacă, să spunem, aveți o relație bună pe acest subiect la nivel de autorități, cred că sunteți de acord cu mine când spun că au existat numeroase neînțelegeri la nivelul oamenilor de rând din ambele țări, neînțelegeri provocate de discursul pe alocuri confuz al autorităților. Mă refer aici, spre exemplu, la chestiunea estimărilor privind numărul de români care ar urma să se stabilească în țara dumneavoastră după 2014 – un subiect foarte sensibil pentru britanici. L-ați pomenit pe David Liddington. Când a venit el la București, l-am întrebat despre aceste estimări, mi-a spus că nu există, cu toate că, tocmai înainte de vizita lui Liddington, vicepremierul Clegg spunea la BBC că ele există. La câteva zile după vizita lui David Liddington, a și fost publicat un studiu pe această temă.

M.H.: La ce studiu vă referiți?

gândul: Un studiu realizat de un institut la comanda guvernului britanic.

M.H.: Dați-mi voie să clarific acest aspect. Mai multe instituții au încercat să vină cu diverse estimări. Dar nu există estimări ale guvernului britanic.

gândul: Vorbim despre o organizație contractată de guvernul britanic.

M.H.: Există un studiu făcut la cererea guvernului britanic de către National Institute for Economic and Social Research. Acel studiu a încercat să analieze motivele pentru care românii și bulgarii migrează în Marea Britanie, dar și impactul acestor procese migratorii asupra sferei serviiilor publice din Marea Britanie. Ceea ce nu a făcut acel studiu a fost să încerce să avanseze un număr, o estimare a potențialului aflux de români și bulgari după ridicarea restricțiilor de pe piața muncii. A explicat, în schimb, de ce nu e posibil științific să vii cu estimări credibile. Motivul principal este că există atât de multe necunoscute – restricțiile nu se ridică doar de pe piața muncii din Marea Britanie, ci din toată Uniunea Europeană, deci românii sau bulgarii care vor dori să se mute în alt stat membru vor avea 27 de variante în ceea ce privește țara în care vor munci. Așadar, este foarte, foarte dificil să spui câți vor merge în Marea Britanie. Acest studiu a explicat de ce guvernul nu ar fi credibil dacă ar veni cu astfel de cifre.

gândul: Nu știm câți români sau bulgari vor merge în Marea Britanie de anul viitor, dar știm că România este a doua casă pentru unul dintre membrii familiei voastre regale. Cum vă explicați că familia regală britanică este atât de atașată de România?

M.H.: Prințul Charles mai ales a dezvoltat o reală pasiune pentru România și este o pasiune pe care i-a transmis-o și fiului său, precum și altor membri ai familiei sale. Îi plac foarte mult mediul, natura, cultura, istoria României. De aceea se întoarce mereu aici pentru a-și petrece vacanțele. România are ceva unic: are cea mai mare pădure virgină din Europa, are o biodiversitate extraordinară, care din păcate a dispărut în mare parte din restul Europei. Prințul Charles este convins că România trebuie să protejeze aceste lucruri și că este un mare avantaj pentru ca România să își dezvolte turismul, agricultura și cultura în general. Este foarte pasionat de aceste lucruri și da, România a devenit una dintre destinațiile lui preferate – și ale altor membri din familia regală.

gândul: Săptămâna viitoare, îi vom vedea pe Earl și contesa de Wessex.

Săptămâna viitoare, fratele lui cel mai mic, prințul Edward, vine împreună cu soția sa, Sophie. Nu este o vizită privată, de data aceasta este puțin diferit. Este o vizită oficială – vor veni în scopuri oficiale.

gândul: Care sunt aceste scopuri?

M.H.: Este prima vizită oficială a unui membru al familiei regale de la aderarea României la Uniunea Europeană. Vin în legătură cu o serie de aspecte din relațiile noastre bilaterale: culturale, sociale, comerciale și economice. Din punct de vedere cultural, aniversăm anul acesta 75 de ani de la înființarea British Council, care a apărut în România în 1938. Am pregătit o serie de evenimente în jurul acestei aniversări, punctul culminant fiind petrecerea Reginei, de marți, cu scopul de a marca această contribuție incredibilă pe care British Council a avut-o în dezvoltarea relațiilor culturale româno-britanice. În al doilea rând, încercăm să dezvoltăm în România instituția premiului Ducelui de Edinburgh, un premiu pentru tineri. Este un premiu care îi încurajează pe tineri să fie cetățeni independenți și responsabili, să își găsească o îndeletnicire nouă, să meargă într-o expediție, să facă muncă în folosul comunității. Este o modalitate foarte bună de a-i pregăti pe oameni pentru studiile universitare, dar și pentru viața pe cont propriu. Prințul Edward patronează acest premiu, care a fost inițiat de tatăl lui, ducele de Edinburgh. Există planuri ambițioase de a dezvolta această instituție și în România și de a o pune la dispoziția elevilor și studenților români. Așadar, prințul Edward se va implica în acest proiect. În al treilea rând, pe partea de afaceri – am spus că suntem interesați să vedem mai multe investiții britanice în România – , vom lansa săptămâna viitoare un protal de afaceri, care va fi o interfață între noi, ambasada britanică, și camera de comerț, menită să ne permită să îi ajutăm pe britanicii care caută oportunități de afaceri în România să găsească sau să vadă aceste oportunități de pe piața românească. În același timp, vom aduce unii dintre cei mai mari actori din mediul britanic de afaceri prezenți în România pentru a-și expune poveștile de succes. Vor vorbi, de asemenea, și despre cum au investit ei în România și în societatea românească – vom auzi, deci, și proiecte din campanii de responsabilitate socială (CSR) ale Fundației Vodafone sau ale GlaxoSmithKlein și ale altor companii britanice.

gândul: La final, schimbând registrul, aș dori să atingem puțin sun subiect comun de pe agenda publică română și britanică din acest moment și mă refer aici la violența domestică. S-a întâmplat să existe câte un caz în țările noastre în același moment, cazuri foarte mediatizate, care au redeschis dezbaterea pe această temă și care, cel puțin în Marea Britanie, au suscitat reacții și din partea actorilor politici. Mă refer în România la cântăreața Alexandra Stan, iar în Marea Britanie la scandalul Charles Saatchi-Nigella Lawson. Cum arată problema violenței împotriva femeilor în Marea Britanie și ce putem face împrună, ca societăți?

M.H.: Se întâmplă ca, peste două săptămâni, să vizitez o organizație britanică prezentă aici, în România, care acționează tocmai în această zonă – oferă asistență victimelor de violență domestică și un refugiu pentru persoanele care au trecut prin astfel de experiențe. Pentru mine, este o zonă cu multe oportunități de a face schimb de experiențe privitor la modalitățile în care ne raportăm în țările noastre la aceste probleme din societățile noastre. Un aspect important este să încercăm să schimbăm atitudini, căile prin care victimele pot ieși în față, știind că vor găsi autorități receptive în primul rând și un mediu propice pentru a fi protejate, dar și pentru a-i acționa legal pe cei care se fac responsabili de astfel de delicte. La modul general, ceea ce vreau să spun este că avem o relație foarte bogată în multe aspecte de pe palierul social. Sunt mereu impresionat de parteneriatele pe care am reușit să le stabilim și de succesul pe care l-am avut împreună. Vom vedea unul dintre cele mai bune exemple în acest sens săptămâna viitoare, cu ocazia Prințului Edward, in palliative care in the hospice movement, Casa Speranței, care deschide un nou hospice aici, în sectorul 2. Este o organizație care a reunit profesioniști foarte dedicați, iar România este acum lider în regiune in palliative și oferă aceste servicii în Serbia, în Bulgaria, chiar și în Kârgâztan. Acesta este un aspect pe care îl vom sublinia săptămâna viitoare, în timpul vizitei regale, acela că suntem parteneri foarte buni în probleme sociale și sunt convins că putem face mult mai multe împreună în ceea ce privește violența domestică.